Filiera basarabeana

O armata de anchetatori incearca de cinci luni sa prinda in plasa un basarabean care invirte sume colosale pe piata neagra a Iasului. Afacerea "Bogdacenco" a mobilizat ofiteri SRI, politisti si procurori, implicarea intr-un singur caz a atitor institutii demonstrind ca se incearca prinderea unui peste foarte mare. Ion Bogdacenco a venit din Basarabia pe aceste meleaguri in 1991, cind a deschis un centru de schimb valutar la Pascani. In ’95, casele de schimb "Calin Exchange" au aparut la Iasi, reteaua fiind formata in acest moment din 12 centre. Bogdacenco este, deocamdata, un personaj misterios care nu-ti spune nimic, oricit ai insista. Pe seama lui circula o sumedenie de informatii contradictorii, se fac speculatii extrem de grave, insa pina acum nimic nu e sigur. Toata afacerea seamana cu un film de suspans in care afli numele criminalului in ultima secventa. Se spune ca SRI a venit pe urmele sale tocmai de la Suceava, unde se pare ca au fost filati doi valutisti care schimbau pe piata neagra miliarde de lei lunar. Fara a fi absolut sigur, valutistii suceveni incheiau la "Calin" ciclul schimburilor ilegale de valuta. Un alt element important al afacerii este descinderea Politiei si a SRI la sediul firmei lui Bogdacenco, la inceputul lunii august. S-a confiscat atunci peste un miliard de lei, iar de aici a inceput cu adevarat ancheta. Ofiterii celor doua institutii merg pe mai multe piste, urmarind sa vada pina unde duce afacerea. Presa n-a primit pina acum nici o informatie oficiala, insa "Monitorul" a reusit sa afle cite ceva de la un ofiter care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Ce cauta de fapt SRI la firma "Calin"? Evaziune fiscala prin nedeclararea rulajului de valuta si nimic mai mult? Atentat la siguranta nationala prin practici care tin de crima organizata? Deocamdata, nimeni nu spune nimic, cei implicati in ancheta avind buzele pecetluite.
In august, SRI l-a luat ca din oala pe Bogdacenco
Esenta anchetei consta in disparitia a miliarde de lei, cu acte in regula la prima vedere, de la agentiile de schimb valutar iesene. Banii astfel obtinuti erau folositi pentru a alimenta piata neagra a valutei, ferita de impozite catre stat si de controale ale Bancii Nationale a Romaniei. "Numai de la o agentie de schimb am confiscat peste un miliard de lei in urma cu doua luni. Aproape toate folosesc o parte din valuta pe piata neagra", ne-a declarat un politist. Lovitura care se pregatesc sa o dea cele trei institutii pare ca se indreapta spre patronul retelei de agentii de schimb valutar "Calin Exchange", Ion Bogdacenco. In urma cu doua luni, la sediul firmei lui din Piata Unirii, politistii au confiscat peste un miliard de lei, in lei si valuta. De atunci, dosarul a fost "tesut" in mare taina, de parca nici nu ar fi existat. "Urme" au ramas insa pe piata neagra a valutei, care se simte amenintata si in cadrul careia circula tot felul de versiuni. "Bogdacenco a fost pirit la politie de bisnitarii de aici, suparati ca facea afaceri cu cei din Suceava", ne-a spus un valutist. Povestea miliardului confiscat are la baza mai multe legende, varianta oficiala urmind a fi cunoscuta numai in momentul in care Parchetul de pe linga Curtea de Apel va finaliza dosarul. Unii vorbesc ca sursa necazurilor lui Ion Bogdacenco este SRI-ul, care prinsese informatii ca sume imense de valuta se schimbau prin aceasta agentie. Altii cred ca este vorba de o rafuiala a valutistilor ieseni cu cei suceveni, rafuiala in mijlocul careia a picat Bogdacenco. Dincolo de orice speculatie, ramine cert un singur lucru. Ofiterii IJP au stiut locul si momentul cind sa apara pentru a se alege cu o confiscare de peste un miliard.
Pe calculator se taie un zero din coada sumei
Actiunea combinata a celor trei institutii a pornit de la citeva informatii potrivit carora o mare parte din valuta, schimbata de diverse persoane fizice la la punctele de schimb valutar, "disparea" cu acte in regula. Desi fiecare agentie este dotata cu calculatoare, ceea ce presupune un control exact al schimburilor zilnice, iar cei care schimbau banii primeau chitantele pe care era trecuta suma corecta, sume importante de dolari se volatizau luna de luna. Imposibilul era transformat in posibil cu ajutorul calculatoarelor sau informaticienilor. "De exemplu, un om venea sa schimbe 100 de dolari in lei. Se trecea suma in calculator, omul primea chitanta si banii si apoi pleca. Inainte de a se salva suma in memoria calculatorului, operatiune necesara pentru consfintirea schimbului in actele contabile, se stergea un zero din suma, iar calculatorul retinea in memorie doar 10 dolari in loc de 100. Practic, oficial erau declarati 10 dolari in loc de 100, iar 90 de dolari erau folositi pe piata neagra", ne-a explicat un participant la ancheta in ce consta mecanismul simplu de disparitie a valutei. In lumea agentiilor de schimb valutar se crede ca topirea banilor este posibila si cu interventia informaticienilor in memoria calculatoarelor la sfirsit de luna, cind se face inchiderea de bilant. In opinia politistilor, metoda cea mai des folosita este stergerea cifrei zero din coada. Desconspirarea acestei metode este insa foarte greoaie, daca nu imposibila. "Ar trebui sa luam legatura cu toti cei care au schimbat valuta, sa ne arate chitantele si noi sa verificam suma trecuta pe chitanta in actele contabile ale firmei respective", ne-a declarat un politist sub rezerva anonimatului.
Pentru dovezi trebuie sa cauti acul in carul cu fin
Greutatea demonstratiei are la baza trei motive. In primul rind, cei care isi schimba banii prin agentii nu au cum sa-si dea seama daca au fost inselati sau nu. Daca ei au convertit, de exemplu, o suta de dolari, pe chitanta le apare o suta de dolari. Deci nu au nici un motiv sa mearga la politie. In al doilea rind, deoarece nu exista sesizari de acest fel, politistii nu au motive sa ceara actele contabile ale firmelor de schimb valutar si apoi sa caute persoanele fizice pentru confruntare. In al treilea rind, foarte putini oameni pastreaza un timp indelungat chitantele eliberate de agentie, cei mai multi aruncindu-le in primul cos care le iese in cale imediat dupa ce au schimbat banii. Ofiterul cu care am stat de vorba ne-a explicat ca acesta este unul din principalele motive pentru care ancheta merge atit de greu.
In felul acesta, agentiile care practica metoda salvarii in calculator a unor sume de 10 ori mai mici scapa de plata impozitelor catre stat si isi fac rezerve de valuta, strinse de la populatie, pe care o tranziteaza apoi pe piata neagra, sustragindu-se astfel de la plata impozitelor catre stat. "Fiecare agentie de schimb valutar are declarat un anumit capital de rulare. Daca depaseste acest capital, este obligat sa anunte BNR-ul si sa plateasca impozit 25%", ne-a explicat patronul unei agentii motivul pentru care unii se avinta pentru a schimba surplusul de valuta pe piata neagra. Acesta ar putea fi, de altfel, mobilul pentru care valuta din casele de schimb este scoasa pe usa din dos si tranzactionata pe piata neagra.
Ce face basarabeanul cu valuta?
In jurul singurului dosar care are in centru o agentie de schimb valutar, respectiv cazul lui Ion Bogdacenco, secretul este absolut. Nici un reprezentant al Politiei sau Parchetului de pe linga Curtea de Apel nu a scos un cuvint cu privire la datele dosarului. Doar citeva elemente pot sugera capetele de acuzare. In primul rind, faptul ca dosarul este instrumentat de procurorii Curtii de Apel genereaza doua posibile acuzatii privind schimbul de valuta: evaziune fiscala sau/si atentat la siguranta nationala. In ceea ce priveste evaziunea fiscala, ca sa fie cercetata de procurorii cei mai "inalti", suma trebuie sa depaseasca un miliard de lei. Acest lucru ar putea fi confirmat prin confiscarea acestei sume in urma cu doua luni.
Faptul ca in aceasta actiune au fost implicati SRI-sti, iar dosarul este instrumentat de procurorul Adrian Idriceanu pot constitui suportul acuzatiei de punere in pericol a sigurantei nationale, respectiv spionaj sau trafic cu arme. Marea intrebare nu este cum schimba Bogdacenco valuta, ci mai ales ce face cu ea dupa aceea. Din discutiile cu basarabenii a reiesit ca nu este rentabil sa duci valuta din Romania in Republica Moldova, cursurile de aici fiind mai profitabile decit dincolo de Prut. Implicarea in acest caz a procurorului Idriceanu este, de asemenea, interesanta, el fiind cel care a condus ancheta impotriva italianului Manfredini, acuzat de spionaj la Fabrica de Antibiotice. Deocamdata, cercetarile continua. Contactat de "Monitorul" in urma cu citeva saptamini, dupa ce aflasem de suma care i-a fost confiscata, Calin Bogdacenco a refuzat sa comenteze, afirmind ca asteapta mai intii definitivarea cercetarilor politiei. (Nicolae MANOLIU)