Iasul, revendicat in instanta

Noua lege a proprietatii ar putea costa Guvernul cite 325 milioane lei pentru fiecare fost proprietar iesean. La atit s-ar ridica, in medie, despagubirile acordate conform Legii 247/2005 pentru terenurile agricole. In intreg judetul, 27.000 de fosti proprietari au revendicat pina acum 65.000 ha. Adica de 6,5 ori suprafata municipiului Iasi. Daca pentru intreaga suprafata solicitata acum s-ar acorda despagubiri, Guvernul ar trebui sa scoata din buget aproape 10.000 miliarde lei. Adica 0,5% din bugetul Romaniei pe 2006, sau bugetul orasului pe mai bine de trei ani. Iesenii mai pot depune cereri pentru retrocedarea fostelor proprietati pina la sfirsitul acestei luni, fiind de asteptat ca numarul solicitarilor sa creasca.
11 ha revendicate in Centru: 22 milioane euro
Cele mai mari despagubiri vor trebui acordate in municipiul Iasi, chiar daca suprafata solicitata spre retrocedare nu reprezinta decit 3% din totalul pe judet. La nivelul municipiului au fost depuse pina acum 2.160 de cereri de retrocedare, suprafata revendicata ridicindu-se la 1.900 ha. „Cam jumatate din aceasta suprafata se afla in intravilan. Din aceasta, aproximativ 600 de ha se regasesc pe terenul actualei Statiuni de Cercetare Copou. Legea permite si revendicarea terenurilor detinute de statiuni, suprafetele de teren putind fi retrocedate in natura”, a declarat Mihai Luca, seful Serviciului Cadastru si Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primariei.
Celelalte 240 de ha din intravilanul orasului sint impartite in toate zonele Iasului. Astfel, din zona centrala a Iasului au fost revendicate 11 ha de teren. „Sint citeva sute de cereri, dar pe suprafete mici. In plus, majoritatea sint afectate de detalii de sistematizare, adica acum exista blocuri sau canalizari. Pe zona centrala avem in jur de 750 de cereri”, a spus Luca. Majoritatea cererilor de retrocedare din aceasta zona vor trebui trecute la despagubiri, nemaiexistind teren liber in Centrul Civic. Valoarea terenului in aceasta zona, si implicit cuantumul despagubirilor, variaza foarte mult, in functie de posibilitatile pe care le ofera. „Valoarea unui metru patrat de teren in Centru pleaca de la 120-150 euro, mergind pina la 500-600 euro, pe Independentei. In medie, preturile merg la 200-300 euro/mp”, a precizat Bogdan Cihodaru, directorul agentiei imobiliare „Terra”. Practic, cele 11 ha revendicate in Centru valoreaza pe piata aproximativ 22 milioane euro.
Orasul revendicat ar costa 230 milioane euro
Suprafata revendicata creste de 10 ori in zonele limitrofe centrului orasului. In cartierele Cantemir, Tatarasi, Podu Ros, Nicolina sau Galata s-au cerut peste 100 ha de teren. La un pret mediu de 120 de euro/mp, terenurile revendicate in zona B a orasului valoreaza aproximativ 126 milioane euro. Nici zonele de la periferia orasului nu au scapat de cererile iesenilor. „Avem cereri pentru teren din Pacurari, Ciric, Cicoarei, Hlincea, spre Birnova sau Paun. In total, cred ca au fost revendicate aproximativ 120 de ha”, a afirmat Luca. Conform aprecierii lui Cihodaru, pretul terenurilor din zona C variaza intre 20 si 50 de euro/mp in cazul terenurilor rezidentiale, si 60-70 euro/mp in cazul celor care pot fi utilizate in scop comercial. Valoarea totala a terenurilor solicitate in aceasta zona depaseste 40 milioane euro. Terenurile din extravilanul Iasului, mai ales cele cu acces usor la utilitati, valoreaza si ele in medie 5 euro/mp. Valoarea celor aproximativ 800 ha revendicate in preajma municipiului se ridica la aproximativ 40 milioane euro. In total, Iasul revendicat ar costa Fondul Proprietatea aproximativ 230 milioane euro.
„Aproximativ un sfert din cereri vor fi respinse”
In restul judetului au fost depuse pina acum aproape 25.000 cereri de retrocedare a vechilor proprietati, pentru o suprafata totala de
63.322 ha. Aproape jumatate din aceasta suprafata, respectiv 24.976 ha, reprezinta terenuri impadurite. „Nu dispunem de o detaliere pe categorii de folosinta a terenurilor arabile revendicate. Deocamdata, nici nu au venit dosarele cu cereri de la primariile din judet. Nu stim cit reprezinta pasunile, viile sau livezile din total”, a spus subprefectul Florin Ungureanu. Conform precizarilor directorului adjunct al Directiei Generale pentru Agricultura, Nicolae Olariu, aproximativ 67% din suprafata agricola a judetului este reprezentata de terenurile arabile. Alte aproape 30 de procente reprezinta pasunile si finetele, diferenta fiind reprezentata de vii si livezi. Daca proportia se mentine si in cazul suprafetelor revendicate, ar insemna ca aproximativ 27.000 ha sint constituite din terenuri arabile. La un pret mediu de 15 milioane lei/ha, valoarea acestor terenuri s-ar ridica la 400 miliarde lei. Cele aproape 1.000 ha de vie revendicate ar valora aproximativ 200 miliarde lei, la o suma similara fiind evaluate si cele 700 ha de livezi. Pentru 11.500 ha de fineata, Fondul Proprietatea ar trebui sa dispuna de alte 60 miliarde lei. Daca nu s-ar retroceda in natura, cele 25.000 ha de padure ar valora aproximativ 750 miliarde lei. In total, suprafetele de teren revendicate in judet au o valoare estimata la aproximativ 1.500 miliarde lei. „Ca parere personala, cred ca aproximativ un sfert din cereri vor fi respinse. Din ce ramine, 90% se retrocedeaza in fizic fara probleme”, este de parere suprefectul Florin Ungureanu.
Padurile revendicate vor putea fi retrocedate in natura
Optimismul subprefectului nu a fost impartasit insa de alti membri ai Comisiei Judetene de Fond Funciar. Astfel, directorul biroului iesean al Agentiei Domeniilor Statului, Valeriu Lacatusu, a precizat ca, la nivelul intregului judet, statul mai detine doar 17.000 ha de teren, adica 40% din necesar. „Restul terenului trebuie gasit la comisiile locale. Toate comunele au cite ceva, dar toti spun ca nu au rezerve. La nivelul judetului nu exista deocamdata o situatie clara cu terenurile aflate la dispozitia comisiilor locale si nici cu cel detinut deja de sateni”, a spus Lacatusu.
Padurile revendicate vor putea fi retrocedate insa fara probleme. Astfel, suprafata impadurita a judetului se ridica la 95.000 ha. „Dintre acestea, 12.600 ha au fost deja retrocedate in baza Legii 18/1991 si a Legii 1/2000. Statul a ramas cu 82.600 ha, adica de trei ori mai mult decit se revendica acum”, a explicat Ionel Pintilie, seful Directiei Silvice.
Care sint pasii prevazuti de lege
Legea 247/2005 privind reforma proprietatii si a justitiei reprezinta marele pariu al guvernarii Aliantei DA. Legea si-a propus retrocedarea aproape in totalitate a vechilor proprietati funciare. Prin lege urmeaza sa fie pusi in posesie toti vechii proprietari sau urmasii acestora, indiferent de situatia actuala a terenurilor. Concret, fostii proprietari sau urmasii acestora isi vor primi inapoi terenurile pe vechile amplasamente. Daca pe acestea au fost acordate deja titluri de proprietate legale, comisia locala este obligata sa-i ofere vechiului proprietar o alta suprafata de teren, de aceeasi calitate cu cel detinut initial. Fostul proprietar poate refuza oferta, caz in care comisia locala de fond funciar este obligata sa-i ofere o alta suprafata de teren similara. Daca si a doua oferta de punere in posesie va fi refuzata, vechiului proprietar urmeaza sa i se ofere despagubiri. „Acestea se calculeaza la pretul pietei, in zona respectiva. Concret, daca trebuie sa i se plateasca despagubiri unui cetatean de la Coarnele Caprei, se va face o medie a preturilor practicate in comuna, pentru terenuri similare din punct de vedere al categoriei de folosinta”, a explicat subprefectul Florin Ungureanu.
Despagubirile nu vor fi oferite insa in bani, ci sub forma unor titluri de despagubiri, care vor fi trasformate ulterior in actiuni la asa-numitul Fond Proprietatea. Capitalul social al acestuia va fi constituit din actiuni la aproximativ 120 de societati detinute in prezent de stat, cum ar fi Petrom, Electrica, Oil Terminal Constanta, Loteria Romana, Mecon Brasov, Elcond Zalau sau Forsev Drobeta-Turnu Severin. In Fondul Proprietatea vor fi incluse si actiuni la Comtom Tomesti, Familial Restaurant SA Iasi, Fortus sau Frigocarne SA Iasi. Tot in capitalul Fondului Proprietatea vor intra o parte din sumele obtinute din privatizarea BCR, din recuperarea creantelor de la combinatul metalurgic Krivoi Rog sau a datoriilor altor state catre Romania. Valoarea totala a Fondului Proprietatea este estimata la aproximativ 5 miliarde euro. Actiunile Fondului Proprietatea vor fi tranzactionale la Bursa de Valori Bucuresti, fostii proprietari avind posibilitatea sa le vinda. (Alex ZANOAGA)