Iesenii care au nevoie de proteze trebuie sa astepte un an pentru a-si primi o parte din bani

luni, 04 august 2003, 23:00
3 MIN
 Iesenii care au nevoie de proteze trebuie sa astepte un an pentru a-si primi o parte din bani

O jumatate de an, sau chiar un an de zile. Atit trebuie sa astepte un iesean pentru a beneficia de decontul unei proteze auditive, ortopedice sau a unui cristalin artificial. Si asta in ciuda faptului ca plateste asigurarile de sanatate, iar legea prevede decontarea unei parti din suma necesara pentru proteza. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CSAJ) Iasi spune ca deconteaza protezele in limita fondurilor primite de la Bucuresti. S-au facut liste de asteptare si de multe ori oamenii pentru a se ingriji de sanatatea lor isi cumpara singuri protezele. Asta fac cei care au bani. Restul asteapta luni de zile si chiar ani pina li se aproba cererile. Timp in care risca sa orbeasca sau sint nevoiti sa traiasca cu infirmitati care le ingreuneaza foarte mult viata: fie aud greu, fie merg schiopi sau abia se misca.
„M-am saturat sa ma duc toata ziua pe la CJAS”
„Din noiembrie anul trecut am depus o cerere pentru un aparat auditiv. Aud foarte greu cu ambele urechi si m-ar ajuta foarte mult macar o proteza care costa 7 milioane de lei, dar eu din pensie nu-mi pot permite sa o cumpar. Insa cei de la Casa mi-au spus ca abia la toamna poate voi avea noroc sa mi se aprobe cererea pentru proteza. E o adevarata bataie de joc”, spune Iuliana P., o batrina de 69 de ani din Iasi, fosta invatatoare care inca mai spera ca intr-o zi CJAS Iasi ii va aproba cererea pentru decontul protezei. „M-am saturat sa ma duc toata ziua pe la ei sa-i intreb. Dar ce pot face?”, a mai spus femeia. Reprezentantii CJAS Iasi ridica din umeri si invoca lipsa banilor. „Avem un fond lunar alocat de Bucuresti pentru decontarea protezelor. Din acesta se platesc mai intii sacii de colostomie pentru persoanele care au cancer la colon si carora li se face operatia numita «anus contra naturii» si din ce ramine, aproximativ 200 de milioane, se deconteaza protezele. Prioritate au copiii, apoi salariatii si pensionarii. Daca am avea fonduri am rezolva toate cererile. Dar nu avem. Conform cererilor depuse la noi, pentru anul 2003 pentru proteze ne-ar trebui aproape 21 de miliarde si am primit doar 7,4 miliarde”, a spus prof. Liviu Drugus, purtatorul de cuvint al CJAS Iasi.
„Noroc ca m-au ajutat copiii cu bani, ca altfel ramineam oarba”
In prezent sint 1.810 ieseni care si-au depus cereri din 2002 pina in prezent pentru protezele auditive, ortopedice sau a cristalinului ca CJAS Iasi sa le aprobe decontarea partiala a acestora. Daca cei care au nevoie de proteze ortopedice sau auditive pot astepta, starea lor neagravindu-se, dar nici imbunatatindu-se, cei care au nevoie de implant de cristalin nu pot astepta. Pentru ca, daca nu se opereaza, ei pot orbi. „Implantul de cristalin se recomanda in cazul persoanelor care sufera de cataracta. Casa ar trebui sa deconteze 1,5 milioane din cele 4,5 milioane cit costa cristalinul. Dar, pentru ca, daca nu se opereaza, oamenii risca sa piarda foarte mult din vedere, putindu-se ajunge chiar la orbire, acestia prefera sa-si cumpere singuri cristalinul si sa astepte apoi banii de la Casa”, a spus dr. Dumitru Pietraru, medic oftalmolog in cadrul Clinicii de Oftalmologie a Spitalului de Neurochirurgie „Sf. Treime” Iasi. „M-am operat de cataracta pentru ca nu mai vedeam aproape deloc. Nu puteam sa traiesc asa inca un an pina cind imi vin banii de la Casa. Pentru ca asa mi-au zis cei de acolo. Sa depun cererea si sa vin peste un an. Noroc ca m-au ajutat copiii cu bani, ca altfel ramineam oarba”, a spus Eleonora V., o batrina de 75 de ani, recent operata de cataracta.
Doi ieseni din zece renunta la bani
De multe ori iesenii renunta chiar sa mai treaca pe la CJAS si sa intrebe daca li s-au aprobat cererile. „Este adevarat, 20% dintre cei carora li se aproba cererile nu mai vin. Ii asteptam citeva luni si apoi banii sint folositi pentru a rezolva alte cereri. Probabil ca oamenii isi pierd speranta si rabdarea si isi rezolva singuri problemele”, a mai spus prof. Drugus. (S.R.)

Comentarii