Impozite cu tarif redus pentru cei cu vile in Galata sau Bucium

Case amarite si garduri paraginite marginesc un drum desfundat. Prin curti, rate, ciini care te latra, rufe intinse la uscat, namol pina la glezne. "Ca la tara", ar putea spune un trecator. Locuitorii strazilor Barbu Lautaru ori Heliade, aflate in buricul Iasului, ii asteapta si acum pe cei de la "gaze" si de la "canalizare", asa cum bunicii ii asteptau odinioara pe americani. Chiar daca traiesc in conditii grele, iesenii de pe aceste strazi platesc cele mai mari taxe si impozite din oras. Zona cuprinsa intre strazile Splai Bahlui, Sfintul Lazar si Smirdan, cunoscuta si sub numele de "Mlastina", a fost catalogata de functionarii Primariei ca fiind "zona A", ultracentrala si impozitata ca atare, la fel cu terenul de sub Hotel "Moldova". Prin urmare, locuitorii "Mlastinii" platesc impozit anual aproape 5.000 de lei pentru fiecare metru patrat de pamint, la fel ca iesenii din Tirgu Cucu sau din Copou. In schimb, pe dealul Galata, intr-unul din cartierele rezidentiale ale Iasului care beneficiaza de toate utilitatile, si unde are vila, printre multe alte notabilitati, si primarul, terenurile au impozite mult mai reduse, de 2.500 lei/mp, fiind incluse in grupa "C".
"Pina anul trecut, nici drum nu aveam"
Ioan Guzun, unul dintre "satenii" de pe strada Barbu Lautaru, situata undeva intre Bucsinescu, Podu Ros si Splai Bahlui, s-a impacat de mult cu situatia. Nu are gaze, nu are canalizare si nici drum asfalt. Insa plateste acelasi impozit ca si cum ar beneficia de aceste utilitati, taxa fiind de 4.900 lei/mp. "Platesc ca in zona intii", a spus el, cu oarecare mindrie. Dupa el, impozitarea ar fi unul dintre cele mai mici neajunsuri. "Pina anul trecut, nici drum nu aveam. Apoi au venit niste muncitori cu o masina de balast. E drept ca au facut drumul, dar mi-au astupat santul pe care-l sapasem ca sa se scurga apa de ploaie. Cind ploua, intersectia se face lac si imi inunda si curtea", a povestit Guzun. In aceasta zona, iesenii care detin 1.000 de metri patrati vor avea de achitat, pentru acest an, un impozit de aproape 5 milioane de lei.
De cealalta parte a orasului, la cinci kilometri de Centrul Civic, se gaseste cartierul "Aviatie", situat dincolo de Tatarasi, pe partea stinga a drumului spre Dancu. Acesta este catalogat "zona B", la fel ca Buciumul, Tatarasiul sau Podu Ros. O insiruire de case pe linga un drum de macadam, cum este strada 7 oameni, de exemplu. La inghet sau la dezghet, doar masinile puternice se incumeta sa suie pina aici, pentru ca doar coama dealului este pietruita, pe panta fiind drum de tara. Locuitorii cartierului platesc un impozit anual de 3.700 de lei/mp, insa spun ca e mult prea mult fata de conditiile oferite de municipalitate. La 1.000 de metri patrati, impozitul anual va fi de 3,7 milioane de lei.
Boierie in Galata si Bucium
Paradoxal, functionarii Primariei au trecut in zona "C" de impozitare, unde taxele sint mult mai reduse, terenuri care beneficiaza de toate utilitatile. In cartierul Galata, impozitul pe teren este de 2.500 lei/mp, adica la jumatate fata de zona centrala a orasului, unde zeci de case nu au gaz metan, drum asfaltat sau canalizare. Primarul Constantin Simirad si fostul prefect Florin Vitan locuiesc in "zona C". Desi se afla la marginea orasului, locuitorii acestui deal beneficiaza de toate utilitatile: apa curenta, gaz metan, canalizare, plus un drum asfaltat pina la poarta. Astfel, pentru o suprafata de 1.000 de metri patrati, impozitul pe acest an va fi de doar 2,5 milioane lei, la jumatate fata de cel din zona "A". La fel se intimpla si pe soseaua Bucium, unde marii potentati ai Iasului si-au cumparat teren si si-au construit vile. Terenurile din aceste zone sint trecute la categoriile de impozitare "B" si "C", mai putin decit la "satele" din mijlocul Iasului.
Rationamentul Primariei denota schite facute in birou
Pentru cei care au impartit Iasul in patru zone de impozitare, lucrurile sint clare. "Am stabilit in urma cu trei ani ca terenurile centrale, care detin toate utilitatile, sa faca parte din «zona A». Daca este mai indepartata de centru sau ii lipsesc o parte din utilitati, atunci va fi o «zona B». Zonele periferice, unde accesul este mai greoi si utilitatile publice lipsesc, se constituie in «zona C». De asemenea, terenurile aflate pe versanti, deci supuse riscului de alunecari de teren si terenurile care au interdictie de construire, fac parte din «zona D»" a explicat Ionel Oancea, arhitectul sef al Municipiului Iasi. Pentru functionrii Primariei, cifrele sint seci, iar modalitatea de calcul este una standard. Zonele din Centru au impozite mari, iar acestea scad pe masura ce terenurile sint mai indepartate de kilometrul "0". Pentru cetatenii defavorizati ai zonelor centrale, mesajul este simplu: "Daca ai terenuri in intravilan, nu faci agricultura, ci le pui in circulatie", a concluzionat Ionel Oancea. (Mihai POPA)