Magistratii ieseni ii trag pe politicieni de mineca

Conflictul cu iz politic declansat de asumarea de catre guvern a pachetului de legi legat de accelerarea reformei justitiei pune sub semnul intrebarii capacitatea actualei puteri de a se alinia cerintelor Uniunii Europene. Mecanismul juridic, programat in prezent sa functioneze ca un mutant – jumatate cu caracter democratic, jumatate cu tenta ruseasca – sta pe loc de mai multe luni, de cind s-a anuntat cu surle si trimbite o adevarata revolutie in justitia romaneasca. Avocatii, procurorii si judecatorii asteapta cu sufletul la gura intrarea in vigoare a modificarilor propuse, insa de departe cel mai interesat de promovarea respectivelor legi este cetateanul obisnuit, potentialul beneficiar al lor. Ministerul Justitiei a inclus in proiect atit schimbarile referitoare la Codul penal, Codul civil, respectiv Codurile de procedura penala si civila, cit si dispozitii legate de punerea pe picioare a unor noi institutii. Judecatoarea Anca Ghideanu, vicepresedintele Curtii de Apel Iasi, considera ca se impune depasirea punctului mort in care s-a ajuns si adoptarea legilor necesare reformei. "Aderarea la Uniunea Europeana nu se poate face fara armonizarea legilor noastre cu cele din statele membre ale Uniunii. In acelasi timp, Romania este deja membru al Consiliului Europei si, fiind semnatara Conventiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile care-i revin prin acest act. Printr-o serie de reglementari cuprinse in proiectul Legii pentru accelerarea reformei justitiei se inlatura acele prevederi neconforme cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului", ne-a declarat Anca Ghideanu. Prin introducerea pedepselor alternative o data cu adoptarea pachetului de legi, Ministerul Justitiei doreste ca statul, si implicit contribuabilul, sa scape intr-o oarecare masura de povara mentinerii in penitenciare a infractorilor "marunti". O alta modificare, contestata de unii juristi, introduce in premiera in legislatia noastra conceptul de tragere la raspundere din punct de vedere penal a societatilor comerciale. "Masura este discutabila si eficienta ei are toate sansele sa fie scazuta. Cred ca raspunderea penala trebuie sa fie personala", afirma un magistrat iesean care a dorit sa-si pastreze anonimatul. La fel de discutata in mediul juridic este si prevederea conform careia minorii care au implinit virsta de 15 ani pot fi trasi la raspundere din punct de vedere penal, ca de altfel si cei cu virste cuprinse intre 13 si 15 ani, daca se face dovada ca au comis fapta cu discernamint. "In prezent, pragul minim de 16 ani, de la care se raspunde din punct de vedere penal in Romania, este unul dintre cele mai mari din Europa. Cred ca propunerea de reducere a virstei limita la 15 ani este una potrivita conditiilor actuale", considera judecatoarea Anca Ghideanu. Chiar daca unele prevederi din legile pentru accelerarea reformei justitiei nu intrunesc acceptul tuturor specialistilor in Drept, magistratii ieseni cred ca adoptarea cit mai grabnica a proiectului propus de Ministerul Justitiei nu va face decit sa influenteze in bine calitatea actului juridic. (Adrian ONCIU)