Muzeul Patrunjelului

Unii au inceput sa-i spuna "Muzeul Patrunjelului". Altii sint indiferenti, netrecindu-i niciodata pragul. Insa sigur cei mai multumiti sint sefii administratiei locale, Constantin Simirad si Vasile Dumitriu. Piata agricola din Bd-ul Independentei este unul dintre cele mai mari motive de mindrie ale Primariei. Iar edificiul de aluminiu, termopan si rigips este intr-adevar o desfatare a ochiului. Luceste la fel de puternic ca Palatul Telefoanelor de vizavi. Numai ca intr-o parte se invirt miliarde de lei de pe urma impulsurilor telefonice, iar in cealalta parte se vind gogosari si rosii.
Dupa doi ani de la inaugurare, Piata Independentei aduce venituri la buget de doar 2 milioane de lei pe zi, in timp ce aici s-au bagat 22,5 miliarde de lei. In acest ritm, investitia va fi amortizata in 31 de ani. Cu alte cuvinte, la aceasta ora, proiectul reprezinta un esec cert din punct de vedere financiar. Cam aceasta este baza de la care sefii Primariei trebuie sa gindeasca relansarea afacerii.
Cum s-a ajuns de la Dimitrov la Independentei
Masurate pe ceas, la fiecare 15 minute privirile comerciantilor se indreapta automat spre usi. A mai aparut un eventual cumparator. Primul lucru care te frapeaza cind intri este linistea desavirsita. Se aude doar scirtiitul talpilor pe gresie. Nici urma de vinzoleala, de larma permanenta dintr-o piata adevarata. In centru a existat pina in ’89 cea mai bogata piata din Iasi: Dimitrov. Oameni din toate cartierele veneau aici sa se aprovizioneze. Noua Piata a Independentei trebuia sa continue traditia vechii Dimitrov, acea aglomeratie de tarabe din lemn, vopsite in verde. Proiectul construirii unei piete acoperite in centrul orasului a aparut in 1988. Acesta a fost abandonat rind pe rind de administratia locala timp de sapte ani, nefiind considerat o investitie prioritara. Abia in toamna anului 1995, proiectul a fost reluat de primarul Constantin Simirad. Initial, in proiect au fost cuprinse doar construirea unor pereti exteriori linga blocurile existente si amenajarea unui acoperis pentru tarabe si tonete. Pe parcurs, primarul a decis sa realizeze o investitie de anvergura, o piata cu trei nivele si mini-hotel pentru comercianti.
Simirad a considerat ca trebuie introduse standardele europene in domeniul comertului cu produse agroalimentare. De la tencuieli banale s-a ajuns la gresie si faianta de import, tavane false, apa curenta la tarabe, aer conditionat si lift. Instalatia de aer conditionat a costat 1,1 miliarde lei, fiind folosita in prezent la jumatate din capacitate. Fiecare etaj construit a fost un motiv de mindrie pentru sefii Primariei. S-au taiat panglici, au fost invitati preoti si ministri. Dupa doi ani de functionare, Primaria cauta solutii pentru a cistiga la fel de multi bani ca in alte piete.
Cauzele esecului
Un etaj a fost abandonat complet de comercianti. Din 211 tarabe, sint inchiriate zilnic doar 120. In ultima saptamina, la Piata Independentei au fost incasari totale de 14 milioane de lei, in timp ce la Piata Nicolina acestea au fost de 76 milioane lei, iar la Piata Alexandru de 64 milioane lei. In Nicolina si Alexandru sint insa cai largi de acces pentru autovehicule de toate marimile, locuri de depozitare la discretie, iar taranii pot veni cu caruta pina in muchia tarabei. In Independentei, n-o sa vezi niciodata o caruta trasa de cai si nici un TIR plin cu varza sau pepeni, pentru ca n-ar avea unde sa se miste. Se observa astfel ca pentru o piata agricola astfel de facilitati sint mult mai importante decit tavanele false, neoanele mascate sau ferestrele din aluminiu, motive de incintare mai mult pentru cumparatori decit pentru tarani. Pentru micii comercianti, este extrem de dificil transportul lazilor pline cu marfa pe scari. Nici un taran din Galati nu se va incumeta sa vina la Piata Independentei cu o masina plina de rosii daca nu va fi sigur ca isi va vinde marfa imediat. In aer liber, cum e in alte piete, rosiile nu se strica peste noapte. In halele acoperite din Independentei acestea nu rezista.
Orice angrosist venit din alt judet isi deschide un punct de desfacere intr-o piata atit timp cit poate gasi un loc de depozitare sigur. La Hala Centrala, un comerciant plateste o chirie de 2-3 milioane lei pe saptamina pentru un spatiu de depozitare arhisuficient. La Piata Independentei nu exista asemenea facilitati.
"Nicaieri n-am avut vinzari asa slabe ca aici"
Aceasta este explicatia oferita de comercianti pentru afluxul slab de marfuri din Piata Independentei. "Inainte vindeam de doua-trei ori mai multa marfa. Aveam unde sa-mi las marfa. Acum vin cu citeva cosuri, doar cit sa vind intr-o zi. Aici este si un mediu inchis, nu este aer liber, de-asta nu prea vin cumparatori", ne-a declarat Ana Grecu, comerciant din Tirgu-Frumos. Din imprejurimile Iasului, comerciantii vin aici doar ocazional, in rest prefera sa-si vinda produsele in alte piete. "Am mers pina acum si la Nicolina si Alexandru. Nicaieri n-am avut vinzari asa proaste ca aici. In alte locuri este mai multa concurenta, circula lumea. M-am hotarit sa vin in Piata Independentei pentru ca nu am mai gasit loc de taraba in alta parte. Dar nu cred ca mai stau mult pe aici", ne-a spus Dan Dodan din Sorogari.
Cumparatorii nu sint prea multumiti de preturi. "Nu stiu ce se intimpla, dar aici este mai scump. Vin de fapt foarte rar, de obicei fac piata la Hala Centrala, unde sint mai multe marfuri", spune o pensionara de 62 ani.
Ana Pavel, medic rezident, crede ca "avem nevoie de o piata curata si moderna, insa Primaria ar trebui sa faca ceva pentru a atrage comerciantii. Nu sint produse variate ca in alte parti, nu ai ce sa alegi, iar preturile nu sint de cele mai multe ori convenabile".
Dumitriu, vizionarul: "Aceasta piata va fi cea mai rentabila din Iasi"
In cautare de venituri substantiale la bugetul local, sefii Primariei incearca sa gaseasca solutii. Primarul Simirad a declarat ieri ca intentioneaza sa transforme ultimul etaj, nesolicitat la aceasta ora, intr-un supermarket. Ar fi primul semn de recunoastere al esecului, dar si primul pas spre iesirea din impas. Mult timp, Constantin Simirad sustinea cu incapatinare ca Piata Independentei va ramine exclusiv a agricultorilor. Acum planurile trebuie modificate un pic. "Vom vedea ce va iesi din asta" a fost declaratia laconica a primarului Simirad.
Viceprimarul Vasile Dumitriu considera ca principalul handicap al pietei este mentalitatea oamenilor. "Taranul s-a obisnuit sa stea in aer liber, sa crape de frig la geruri de -20 de grade, sa bea rachiu si sa doarma in taraba. Veti vedea ca aceasta mentalitate nu va mai dura mult timp", a spus Dumitriu optimist. Insa comerciantii s-au plins si de lipsa unor facilitati care in alte piete exista. "Motivele invocate nu sint reale. Avem vizavi de piata, intre Romtelecom si Policlinica Stomatologica, o parcare pe care n-o foloseste nimeni. Am mai amenajat 12 locuri de parcare chiar in spatele pietei. TIR-urile n-au ce cauta acolo. Vom face un en gros de produse agricole la Piata CUG. Celelalte piete nu vor mai fi aglomerate cu munti de varza si pepeni", a replicat Dumitriu. El a recunoscut, pe de alta parte, esecul financiar al Pietei Independentei, afirmind ca "exista convingerea in Primarie ca trebuie gasite solutii", dar spunind in acelasi timp ca "timpul va dovedi ca aceasta piata va fi cea mai rentabila din Iasi. Credeti-ma, in aceasta problema sint un vizionar". Vom trai si vom vedea.
(Fanica DUMITRASCU)