Nu e chiromantie, ci stiinta la nivel academic: O ieseanca poate citi in amprente totul despre dumneavoastra

Cine si-ar fi inchipuit ca liniile din palme si din buricele degetelor, in care ghicitorii cauta semnele evenimentelor pe care ni le rezerva viitorul, pot dezvalui insa bolile de care suferim sau pe care le-am mostenit, paternitatea unui copil, originea etnica a unui popor sau daca vom avea urmasi sanatosi. Cercetarile moderne asupra amprentelor, numite si dermatoglife, au transformat intr-o adevarata stiinta domeniul chiromantiei de altadata, studiile de astazi fiind aplicate cu succes in genetica, medicina, biologie moleculara, antropologie sau demografie. La fel ca si caracteristicile grupelor de singe, diferenta dintre amprente de la un individ la altul este foarte mare si se poate aprecia ca nu exista pe glob doi oameni care sa aiba aceeasi amprenta.
Dermatoglifele nu sint altceva decit acele creste de pe suprafata interna a
palmelor si talpilor si de pe degetele acestora pe care fiecare dintre noi le-am privit mai mult din perspectiva chiromantiei. Exista insa cercetatori care studiaza din punct de vedere stiintific amprentele, aplicind rezultatele in diverse ramuri ale medicinei, de exemplu in patologie sau biologie aplicata, in medicina legala, pentru stabilirea paternitatii sau stabilirea filiatiei dupa mama sau dupa tata. „Recoltez amprentele prin imprimarea acestora pe hirtie, dupa ce aplic pe palma cerneala tipografica. Ceea ce apare pe hirtie este dermatoglifa sau amprenta, adica «scriere pe piele». Apoi, cu o lupa studiez fiecare linie, fiecare bucla sau lat, aranjarea acestora etc. Am recoltat si am studiat foarte multe amprente de la epileptici, schizofreni, surdo-muti, nevazatori, cei cu malformatii congenitale de cord, handicap mintal sau autism infantil”, spune Ana Tarca, cercetator principal I la Sectia de Antropologie a Academiei Romane, filiala Iasi, si care studiaza dermatoglifele de foarte multi ani. Cercetatoarea a observat ca fiecare boala se reflecta, la fel ca si in caracteristicile grupei de singe, si in amprenta individului, prin aparitia unor anomalii sau «stigmate». „Eu studiez amprentele pe categorii de boli ca sa vad care este procentul acelei anomalii intr-o boala sau alta. Astfel, bolnavul este introdus in categoria de boala unde este procentul respectiv”, explica Ana Tarca.
Cum se depisteaza daca mama va naste copil cu handicap
Daca nu va puteti explica de ce in familia unora dintre noi apar la un moment dat copii cu handicap, ei bine, studiul amprentelor va dezvalui de unde vine aceasta boala si incotro se indreapta. „Lucrind pe amprenta unui copil cu handicap si luind si amprentele celor doi parinti, pot sa stabilesc, cu o oarecare probabilitate, daca parintii sint sau nu purtatori. Boala copilului nu este intimplatoare. Ea trebuie sa aiba un fond. Fie este genetica si o mosteneste de la cei doi parinti, fie teratologica, adica in primele 3-5 luni cind se formeaza crestele papilare pot sa intervina niste factori externi la nivelul uterului. In functie de felul cum actioneaza acesti factori, modificarile sau anomaliile care apar in amprenta sint semnalul bolii copilului, pe care el nu o va transmite mai departe la urmasii lui. El este singurul purtator al bolii”, spune Ana Tarca. In schimb, daca handicapul este de natura genetica, adica parintii au fost cauza acestei boli, atunci semnalele bolii copilului se vor gasi in amprentele parintilor si ale bunicilor. „Daca eu gasesc la mama in amprenta niste semne de boala pe care le are si copilul, atunci sint sigura ca purtatoare este mama, care aparent este frumoasa si sanatoasa. Dar ea este purtatoarea genei malformative. In cazul in care copilul are o malformatie mai redusa si va avea la rindul lui mostenitori, el va transmite acestora mai departe boala mostenita. Se poate face un salt chiar si peste 7 generatii. Adica pot sa apara 5-6 generatii de mostenitori normali si dupa 7 generatii te trezesti cu un copil cu handicap si nu stii de unde. Boala a fost stocata in bagajul genetic 5-6 generatii si a erupt apoi in anumite conditii”, explica cercetatoarea.
Amprentele pot identifica originea etnica
„Grupa de singe si amprenta sint singurele caractere morfologice ale omului care nu se modifica pe tot parcursul vietii de la nastere. Amprenta se formeaza in primele 3-5 luni de viata intrauterina si nu se mai modifica pina la moarte. Chiar si dupa moarte ele pot fi recuperate”, spune Ana Tarca. Asa se face ca cercetarile amprentelor coroborate cu datele antropologice se folosesc si pentru formarea unei imagini de ansamblu asupra originii etnice a unui popor. In cazul poporului roman de exemplu, Ana Tarca spune ca se poate determina si astazi, cu ajutorul dermatoglifelor, originile geto-dacice. „Elementele de origine geto-daca inca se mai gasesc si astazi in amprente, prin anumite predominante cum sint latul sau bucla, care apar in proportie de 70-89%. Aceste caracteristici, impreuna cu grupa de singe A, prezenta la majoritatea populatiei romanesti, si cu alte elemente antropologice, ne asigura ca ne tragem din geto-daci”, spune cercetatoarea Ana Tarca. Mai mult, ea a studiat si amprentele unor indivizi din comunitati inchise care practica endogamia, adica casatoria intre rude foarte apropiate. „Aici, datorita acestor casatorii, exista riscul de a se raspindi gena unei boli in populatie care apare intr-o astfel de comunitate. Si ea se reflecta inclusiv in amprenta individului, prin aparitia acelor anomalii sau stigmate si pe care le gasesc la diverse persoane cu handicap: epileptici, schizofreni, surdo-muti, cei cu malformatii congenitale de cord, handicap mintal sau autism infantil”, explica aceasta.
Tipul temperamentului poate fi citit in amprente
In genetica, de pilda, amprentele se folosesc pentru stabilirea mono sau dizigotismului la gemeni. Adica daca gemenii sint monozigoti (care seamana leit unul cu altul) sau dizigoti (asemanarea dintre ei este de doar 50%, adica foarte apropiata de cea dintre doi frati obisnuiti). „Este testul cel mai edificator pe linga probele de singe”, spune cercetatoarea Tarca. Potrivit acesteia, studiul amprentelor poate determina chiar si tipul temperamentului unei persoane. Mai mult, amprentele se folosesc si in criminalistica pentru depistarea infractorilor, fie ca este vorba de un simplu furt, fie ca este vorba de o ucidere sau o sinucidere. „Exista gena ucigasilor, gena etilistilor sau sinucigasilor, gena schizofrenilor sau a oligofrenilor. Acestea sint imprimate si in amprente, dar intr-un element mai slab”, spune cercetatoarea, care si-a propus ca pe viitor sa studieze si amprentele unor infractori. Pina atunci, Ana Tarca isi continua studiile in colaborare cu Laboratorul de Sanatate Mintala Iasi, rezultatele muncii ei reflectindu-se in numeroase lucrari stiintifice. (Carmen MAFTEI)