O hotie cum n-a mai vazut Iasul

marți, 02 august 2005, 23:00
9 MIN
 O hotie cum n-a mai vazut Iasul

Se mai pot fura astazi miliarde de lei de la institutii bugetare chiar ziua in amiaza mare? Mai pot fi trucate licitatii de zeci de mii de euro ca la inceputul anilor ’90, in perioada salbatica de dupa Revolutie? Cititi articolul de fata si trageti singuri o concluzie. In ultimii doi ani, Directia Sanitar-Veterinara a cheltuit 86,5 miliarde lei pentru dotarea singurului laborator de specialitate din Moldova propus spre acreditare conform normelor europene. Afacerea s-a dovedit o adevarata mana cereasca pentru citeva firme. Exista banuiala ca aproape o treime din cele 86 de miliarde a disparut in buzunare care nu au fost controlate pina acum de nimeni. S-au facut achizitii la preturi de trei, cinci, sapte, opt, chiar si zece ori mai mari decit cele de pe piata. Licitatiile au fost inlocuite cu selectiile de oferte la care au fost invitate constant citeva firme, unele cu acelasi actionar majoritar, chiar daca nu aveau activitati relevante in domeniu. Reporterii „Ziarului de Iasi” au verificat 13 achizitii din cele 60 cite au fost in ultimii doi ani. Numai din acestea s-a tras un tun de aproape 100.000 de euro. Cititi mai jos povestea furtului de la Directia Sanitar-Veterinara.
n Preturi de sase ori mai mari decit cele din piata
Astfel, un rotovaporizator Heidolph Laborota 4003 a fost cumparat in martie 2004 de catre DSV de la SC Aas Expert Tehnology Bucuresti cu 732.100.000 lei. O firma specializata in intermedierea vinzarii de echipamente de laborator, Esslab Ltd., oferea acelasi aparat, folosit pentru distilarea solutiilor, la doar 2.397 lire sterline, adica aproximativ 120 milioane lei. Practic, pretul cerut de Esslab Ltd. era de sase ori mai redus decit cel la care DSV a facut achizitia. In februarie 2004, DSV a organizat o selectie de oferte pentru achizitionarea unei termobalante (balanta pentru umiditate), a unui rotovaporizator si a unui aparat multiparametru, folosit pentru masurarea pH-ului, a conductivitatii sau a volumului. Aas Expert a oferit un rotovaporizator AMB 110 la un pret de 385 milioane lei, plus TVA. Acelasi aparat era prezentat pe un site specializat la un pret de doar 2.500 dolari, respectiv 72 milioane lei, adica de peste 5 ori mai ieftin. „In cazul echipamentelor produse in Comunitatea Europeana, daca se prezinta un certificat de origine care sa ateste acest fapt, taxele vamale platite de importator sint zero. TVA-ul se deduce. Practic, importatorul are de suportat doar cheltuielile de transport”, a precizat seful Directiei Generale a Vamilor Iasi, Eugen Butur. Oficialii DSV nu au putut explica diferentele enorme de pretul platit de DSV pentru echipamentele de laborator achizitionate si cel gasit pe piata externa pentru aceleasi produse. „Stiu ca s-au ales cele mai bune oferte dintre cele prezentate de firmele concurente. Nu cunosc nimic despre aceste diferente”, a spus Dan Curcudel, directorul economic al DSV.
n „Eu semnam invitatiile, dar nu urmaream cine erau chemati la selectiile de oferte”
Dupa ce ani de zile cheltuielile DSV Iasi s-au limitat la achizitiile curente, din 2003 au inceput sa se cumpere pe banda rulanta echipamente pentru dotarea laboratorului. S-au luat pe rind etuve termoreglabile, termobalante, preparatoare pentru mediile de cultura, numaratoare automate de colonii sau hote bacteriologice. Fara exceptie, selectiile de oferte pentru desemnarea furnizorilor s-au facut cu incalcarea grosolana a prevederilor legale.
Coform legii, fiecare institutie publica trebuie sa intocmeasca o baza de date cu furnizorii potentiali de servicii sau produse. In functie de produsul necesar, se selecteaza un numar de furnizori care sint invitati la licitatie. „Este o paleta foarte larga de companii cu care se lucreaza si de la care s-au cumparat echipamentele de laborator. Cred ca exista o astfel de baza de date”, a afirmat Dan Curcudel, director adjunct al DSV pe probleme economice. Acesta nu a putut insa sa mentioneze criteriile dupa care s-au selectat firmele invitate la licitatii si nici citi furnizori s-ar gasi in baza de date a DSV. „Eu semnam invitatiile, dar nu urmaream cine erau chemati la selectiile de oferte. De documentatii se ocupa exclusiv comisia de licitatie”, a spus Curcudel. Pina si fostul director al DSV Gheorghe Duminica sustine ca nu a fost la curent cu derularea licitatiilor. „Mi-am avertizat constant subordonatii in colegiul director al DSV ca totul sa fie in regula. Aveam director economic, presedinte al comisiei de licitatie, jurist. Gaseam in mapa contractele de achizitie gata intocmite si contrasemnate de directorul economic si le semnam”, a spus Duminica. Desi legea prevede ca inaintea fiecarei selectii de oferte sa fie constituita o comisie distincta, la DSV a fost numita una singura pentru tot anul. „Peste tot se face asa. Nu cunosc institutie la care aceasta prevedere sa fie aplicata intocmai. Daca tot ai aceiasi membri in comisie, de ce sa dai de fiecare data cite o alta dispozitie de constituire?”, a spus Curcudel. Anul trecut, comisia de licitatie in cadrul DSV a fost formata din Cezarina Ivan, jurist-consultul institutiei, Gheorghe Sulea, seful compartimentului de aprovizionare, Gheorghe Platon, seful serviciului de sanatate animala, Marcel Mihai, seful compartimentului epidemiologic din laborator, si Ioan Rusu, referent in cadrul serviciului de contabilitate. Fostul presedinte al comisiei de licitatie, Cezarina Ivan, a refuzat sa comenteze modul in care au fost selectate firmele participante la selectiile de oferte sau neregulile din desfasurarea acestora. „Momentan sint in concediu (de maternitate, n.r.), iar raporturile mele de serviciu sint suspendate. Am alte prioritati si nu imi sta gindul la licitatiile care au avut loc la DSV. Cind ma voi intoarce din concediu, peste doua luni sau un an si jumatate, va voi putea raspunde”, a spus aceasta.
n Patru prieteni de la Bucuresti
La cele 13 selectii de oferte verificate de reporterii „Ziarului de Iasi” au participat in total 25 de firme. Cele mai multe au fost invitate insa o singura data, dupa care au disparut din preocuparile comisiei de licitatie a DSV. Un numar de patru firme – Analitical Instruments SRL, Top Quest SRL, Aas Expert SRL si Iproma Ro SRL – toate din Bucuresti, au fost invitate insa constant la selectiile de oferte. In 2004, primele trei nu au ratat nici o participare la selectiile de oferte, Top Quest si Aas Expert adjudecindu-si majoritatea contractelor. „Paleta larga” de companii mentionata de Curcudel s-a redus practic anul trecut la doar 6 firme bucurestene. Una dintre ele, Star Laboratory, nu a participat niciodata la selectiile de oferte. O a doua, Tehno Instruments, a participat o singura data. A treia, Iproma Ro a participat de 4 ori, fara a cistiga insa nici un contract. La intrebarea de ce au fost invitate constant aceleasi firme, chiar daca unele faceau cel mult act de prezenta la selectiile de oferte, Curcudel a ridicat din umeri. „Nu stiu sa raspund la aceasta intrebare”, a spus acesta.
Practic, DSV a organizat selectiile de oferte „in familie”. Invitatiile directe au fost singura modalitate de publicitate a selectiei la care a apelat DSV, fara a lua in calcul eventuale anunturi in presa sau pe site-ul institutiei. Astfel, desi legea permite oricarei firme sa se prezinte la o selectie de oferte, chiar daca nu a fost invitata, acest lucru a reprezentat o exceptie.
n Au disparut pina si procesele verbale de adjudecare a selectiilor de oferte
La nici una din selectiile de oferte organizate de DSV pentru dotarea laboratorului, membrii comisiei de licitatie nu s-au obosit sa respecte procedurile legale. Astfel, legea impune ca, inaintea organizarii unei selectii de oferte, membrii comisiei sa semneze o declaratie de confidentialitate, prin care se angajeaza sa nu comunice informatii referitoare la datele din oferte pina la incheierea contractelor. In majoritatea cazurilor, declaratiile au fost semnate de doar doi din cei cinci membri ai comisiei de licitatie. Mai mult, fisele de calcul al punctajelor, pe baza carora s-au selectat ofertele cistigatoare, au fost semnate tot doar de doi membri ai comisiei. Aceasta desi ambele acte trebuie semnate de toti membrii comisiei. Practic, aceasta ar insemna ca selectiile de oferte au fost conduse de doar doi oameni. „La selectii au fost intotdeauna toti membrii. Nu stiu de ce nu au semnat si ceilalti membri”, a spus Ioan Rusu, secretarul comisiei de licitatie, intre ale carui atributiuni intra si verificarea intocmirii corecte a documentelor. Din dosarele de achizitii din arhiva DSV lipsesc pina si procesele verbale de adjudecare a selectiilor de oferte, desi fara acestea contractele de achizitii nu pot fi incheiate. „Trebuie sa fie si procesele-verbale pe undeva, ca doar eu le-am scris. Trebuiau sa fie la dosar, dar nu stiu de ce nu apar”, a spus Rusu.
n La licitatii s-au prezentat firme cu acelasi actionar majoritar
Conducerea DSV a permis in numeroase rinduri ca la licitatii sa se prezinte firme cu acelasi actionar majoritar. Astfel, la trei selectii de oferte organizate de DSV in februarie 2004 s-au prezentat atit Aas Expert Technology Bucuresti, detinuta in proportie de 100% de Tunde Barbu, cit si Iproma Ro, la care Barbu detine 70% din partile sociale. „Nu se poate? Asa s-a intimplat? E ilegal”, a spus Curcudel. Prezenta la selectia de oferte a doua firme cu acelasi actionar majoritar putea fi constatata foarte usor, daca DSV ar fi cerut prezentarea certificatelor constatatoare emise de Registrul Comertului prin care se atesta structura actionariatului. Aceste certificate nu au fost insa solicitate niciodata. „Noi cerem intotdeauna astfel de certificate. Pe de alta parte insa, o astfel de situatie este din pacate doar imorala, nu si ilegala. Legea nu interzice in mod expres prezenta la o selectie de oferte a doua firme cu acelasi actionar majoritar sau administrator. Este o problema care a ramas nereglementata”, a spus unul dintre juristii Consiliului Judetean. Tunde Barbu nu a putut fi contactata ieri pentru a-si preciza pozitia in legatura cu neregulile de la selectiile de oferte organizate de DSV. „Doamna Barbu nu a trecut azi prin unitate. Stiti, este si perioada concediilor”, a explicat secretara Aas Expert Technology.
n Cum au fost fentate licitatiile
Cele mai mari semne de intrebare se ridica in legatura cu doua selectii de oferte organizate de catre DSV pe 20 februarie 2004. La acea data, DSV a cerut oferte pentru achizitionarea a doua numaratoare automate de colonii si a doua sisteme de monitorizare si interpretare a datelor. Cele doua tipuri de aparate nu functioneaza decit impreuna, fiind echivalente cu unitatea centrala si monitorul in cazul unui calculator. Mai mult, cele doua produse au acelasi cod de clasificare CPSA. Conform legii, nu pot fi organizate selectii de oferte separate decit pentru produse care au coduri CPSA diferite. In cazul in care produsele au acelasi cod, trebuie organizata o singura procedura de achizitie publica. Mai mult, valoarea insumata a celor doua selectii de oferte se ridica la aproximativ 2,5 miliarde lei. Conform legii, procedura de cerere de oferta se poate aplica numai „in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decit echivalentul in lei a 40.000 de euro”. Cu alte cuvinte, in cazul acesta, DSV ar fi trebuit sa organizeze o licitatie, si nu doua selectii de oferte. „Da. Intr-adevar, trebuia organizata o licitatie. S-a procedat ilegal”, a recunoscut Curcudel.
Diferenta dintre cele doua proceduri de achizitie este esentiala. In cazul selectiilor de oferte, autoritatea contractanta poate invita ce firme doreste, neexistind obligatia unei publicitati in ziare sau in Monitorul Oficial. Practic, pot fi invitate numai firmele „prietene”, fara ca alte firme sa stie macar ca a avut loc o selectie de oferte. Singurele conditii impuse de lege sint sa fie invitate minim 5 firme, iar la selectie sa se prezinte minim trei ofertanti. In cazul licitatiei insa, aceasta este anuntata obligatoriu in presa, pe site-ul institutiei, iar in cazul unor valori mari, chiar si in Monitorul Oficial. Publicitatea facuta in cazul licitatiei permite ca la achizitia publica sa se prezinte mai multe firme. Implicit, posibilitatea de a se obtine un pret mai scazut este mai mare.
Sapte exemple de diferente astronomice de preturi
Pretul gasit de „Ziarul de Iasi” Pretul DSV Iasi
centrifuga Hettich 795 euro 10.001 euro
numaratoare de colonii: de la 490 16.000 euro
balanta: de la 500 euro 7.027 euro
etuva Binder: de la 949 euro 4.300 euro
incubator: de la 699 euro 9.820 euro
sterilizator: de la 999 euro 1.989 euro
stomacher: de la 2.298 euro 10.454 euro
O alta „greseala” de fond la achizitiii de miliarde
Selectiile de oferte organizate de Directia Sanitar-Veterinara nu au respectat aproape nici una din prevederile legale. Practic, s-a sarit peste toate prevederile restrictive, articolele legii fiind fie „uitate”, fie interpretate eronat. Concret, HG 461/2001, care stabileste normele de organizare a licitatiilor sau selectiilor de oferte, impune inca de la art. 2 ca institutiile publice sa-si stabileasca anual un program de derulare a achizitiilor publice. Conform legii, orice achizitie facuta in timpul unui an trebuie sa se regaseasca in programul aprobat la inceputul anului. Cu alte cuvinte, autoritatile publice nu au dreptul sa faca achizitii daca produsul respectiv nu se regaseste in programul de achizitii. Concret, DSV urma ca la inceputul fiecarui an sa-si intocmeasca o lista cu echipamentele pe care intentiona sa le cumpere. Ulterior, pe masura ce primea fonduri din partea Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare, institutia ar fi urmat sa organizeze licitatii sau selectii de oferte. Nici in 2003 si nici in 2004 insa, programul de achizitii nu a fost intocmit. „S-au facut liste cu echipamentele necesare in fiecare laborator, liste care s-au trimis apoi la Bucuresti spre aprobare. Pe parcursul anului, se mai trimiteau liste, in functie de ce mai aparea”, a spus Eugenia Burtan, fost director executiv adjunct al DSV.
Practic, programele de achizitii, fundamentate tehnic si economic, au fost inlocuite cu simple referate de necesitate. Culmea, si acestea au fost facute dupa ureche. „Mai mergea cite unul la o specializare si invata sa lucreze pe un aparat pe care nu-l aveam in laborator. La intoarcere, facea un referat de necesitate, daca se considera ca aparatul era necesar, referatul se aproba si se facea o selectie de oferte”, a explicat senin Burtan. (Alex ZANOAGA)

Comentarii