O ieseanca a oripilat intreaga Europa

miercuri, 17 august 2005, 23:00
17 MIN
 O ieseanca a oripilat intreaga Europa

Fratele Roger a fost confidentul Papei Ioan Paul al doilea
Figura emblematica pentru tinerii crestini din toata lumea, catolici si protestanti, fratele Roger a fost comparat cu Papa Ioan Paul al II-lea pentru usurinta cu care atragea la rugaciune si intelegere zeci de mii de tineri crestini care veneau la minastirea Taiz?, locul catalogat drept „micul Vatican al Europei”. „Fratele Roger era protestant calvin si la 20 de ani a avut pentru prima data gindul sa infiinteze o manastire unde sa se adune tineri crestini atit catolici, cit si protestanti. Este cu atit mai interesanta ideea pe care a avut-o acesta cu cit protestantii calvini nu au manastiri si nici calugari. La 25 de ani a reusit sa-si puna in practica visul infiintind aceasta manastire de la Taiz?, din Franta, unde in decursul a citeva zeci de ani, a atras milioane de adepti si s-a transformat intr-o adevarata religie, promovind tocmai lipsa barierelor intre religii, natiuni si grupuri sociale ori etnice. Acolo este un pelerinaj continuu, iar vara se aduna in jur de 25.000 de tineri din toata lumea. Este o manastire deschisa cu misiunea de a aduna tinerii la rugaciune si dialog. Fratele Roger era liderul calugarilor acestei comunitati care numara aproape 200 de frati in toata lumea. Dupa parerea mea este o experienta extraordinara ceea ce se intimpla acolo, locul fiind comparat de multe ori cu Vaticanul, iar fratele Roger cu Papa Ioan Paul al II-lea”, ne-a spus ieri parintele Cornel Cadar consilier cu relatiile mass-media din cadrul Diecezei Romano-Catolice Iasi, cel care a condus grupuri de tineri la Taiz? in anii 1993 si 1994.
„Avea un discurs profund, cu un mesaj puternic”
Taiz? este o localitate situata in Franta, pe colinele Burgundiei. Locul a devenit o tinta a pelerinajelor incepind cu a doua jumatate a secolului al XX-lea.?Comunitatea a fost infiintata, in 1940, de un tinar pe atunci?in virsta de 25 de ani. Fratele Roger Schutz?- fiul unui pastor elvetian – s-a nascut la 12 mai 1915, la Provence, a urmat studii de teologie si a decis sa isi dedice viata reconcilierii oamenilor, indiferent de virsta, religie ori nationalitate. Venit in Franta cu bicicleta, el a transformat o casa veche din Burgundia in loc de refugiu pentru fugarii din Franta ocupata de germani. „Din Geneva, am plecat pe bicicleta spre Franta, cautind o casa unde sa ma rog, unde sa gazduiesc si unde sa existe, intr-o buna zi, o viata ca intr-o comunitate”, a marturisit fratele Roger, care a ales ca destinatie a calatoriei sale satucul Taiz?, unde locuitorii l-au primit cu caldura. Dupa doi ani, in urma unui denunt, fuge din Franta in Elvetia, de unde revine dupa eliberarea tarii, in toamna lui 1944, infiintind comunitatea de la Taiz?. In 1962 a fost ridicata Biserica Reconcilierii. „Lucrul comun care se intimpla in aceasta comunitate este rugaciunea. Cind grupurile de tineri ajung acolo fiecare opteaza pentru una dintre cele 4 echipe. Astfel, este echipa de tacere, unde tinerii se roaga singuri, fara sa vorbeasca, o alta echipa tot de tacere, dar tinerii se roaga in grup, o echipa de munca care ajuta la bucatarii, spalatorii, curatenie, gradinarit si alte munci fizice si o echipa de cateheza care tine conferinte, initiaza discutii si dialoguri. Seara, toata lumea se aduna la rugaciunea comuna care era condusa de fiecare data de fratele Roger. L-am cunoscut ca fiind un om foarte cald, cu multa credinta si iubire pentru tinerii adunati acolo, cu un discurs profund si intotdeauna cu un mesaj puternic. Tineri din intreaga lume se aduna de fapt la Taiz? pentru a ajunge impreuna la izvoarele credintei. De trei ori pe zi, tinerii participa la rugaciuni, impreuna cu fratii din comunitate, citesc, mediteaza ori invata cintece religioase specifice comunitatii. Tinerii din peste 70 de tari ale lumii se intilnesc, discuta si schimba opinii, leaga prietenii. Este o toleranta totala acolo si o intelegere deplina intre tinerii catolici, protestanti, ortodocsi sau de alte religii”, ne-a povestit parintele Cadar impresiile sale de la pelerinajele sale din Franta.
Premiul Unesco in 1988
Aproape 100.000 de persoane trec pe la Taiz? in fiecare an, pentru un week-end sau o saptamina de rugaciune si reflexie, iar cinturile de rugaciune de la Taiz? sint preluate de toate bisericile din lume. Numeroase personalitati au trecut pe la Taiz? – Vaclav Havel, Nelson Mandela, Maica Tereza. De altfel, la solicitarile insistente ale acesteia, fratele Roger a acceptat sa poarte permanent vesmintul alb purtat de ceilalti frati numai pentru rugaciune. Fratele Roger l-a primit la Taiz? chiar si pe Papa Ioan Paul al II-lea, in data de 5 octombrie 1986, cu care a fost comparat in numeroase rinduri. De altfel, fratele Roger a fost confidentul papei Ioan Paul al II-lea si un adept al Maicii Tereza.
Din 1990, au putut ajunge aici si tineri din Romania si din celelalte tari est-europene din fostul bloc comunist. De plecarea pelerinilor romani la Taiz? s-a ocupat multa vreme parintele Galeriu. „Taiz? pune in lumina o stare de spirit proprie, a comuniunii. Nu se incearca nici o forma de prozelitism. Identitatea fiecaruia este pastrata si nu i se cere nimanui sa renunte la apartenenta lui nationala sau confesionala. Fiecare confesiune – ortodoxa, catolica, protestanta – are la Taize altarul sau unde poate savirsi Sfinta Liturghie, in propria traditie si limba”, spunea parintele Galeriu despre aceasta experienta.
Fratele Roger, staret al comunitatii monastice de la Taiz?, a primit Premiul Unesco pentru educatie si pentru pace in 1988, a scris numeroase carti de rugaciune si reflexie, cerindu-le intotdeauna tinerilor incredere si angajament. Din cauza virstei inaintate, fratele Roger intentiona sa renunte la functia de staret in cursul acestui an, afirma surse din cadrul comunitatii, adaugind ca in ultima perioada era foarte obosit si se deplasa deseori cu ajutorul?unui scaun cu rotile.
Filmul crimei
Modul cum a fost comisa crima care a ingrozit crestinatatea a facut deja inconjurul lumii. In fata a peste 2.500 de oameni adunati la orele 20.45 in interiorul Bisericii Reconcilierii din Taiz?, la rugaciunea comuna de seara, fratele Roger a fost injunghiat pe la spate, cu trei lovituri de cutit. Autorul asasinatului este Luminita Solcan (36 ani). Ea a declarat politistilor sositi imediat la locul faptei ca l-a injunghiat pe fratele Roger deoarece dorea „doar sa-i atraga atentia acestuia” si nu sa-l ucida. Dupa ce i-a aplicat cele trei lovituri de cutit, tinara a fost imobilizata de calugarii si credinciosii prezenti in biserica si dezarmata. „Femeia care l-a atacat a reusit sa patrunda in mijlocul corului de calugari, s-a indreptat spre el, dar pentru ca statea cu spatele, nu a vazut-o. S-a auzit un strigat, toata lumea s-a intors, dar fapta era deja consumata”, a declarat fratele Emile, purtator de cuvint al comunitatii. Acesta a adaugat ca fratele Roger a ramas asezat, iar calugarii care s-au indreptat spre el sa-l ajute au observat singele care pata sutana. „Am inteles ca era grav ranit cind am vazut singele care incepuse sa curga, apoi am reusit sa il transportam in casa. In adunare se afla un medic, dar era prea tirziu, rana era prea grava, iar fratele Roger a murit la ora 21.00″ (22.00, ora Romaniei – n.r.), a povestit fratele Emile. El a mai declarat ca fratele Roger, in virsta de 90 de ani,?a fost ranit la git, dar jandarmii care au declansat ancheta au precizat ca acesta fusese injunghiat si in spate. Se pare ca lovitura de cutit de la git i-a sectionat victimei carotida, aceasta murind in citeva minute. Uciderea fratelui Roger a socat pe toti credinciosii aflati la acea ora in biserica, putini dintre ei reusind sa povesteasca ce au vazut. ”Atunci am auzit un strigat. Iar apoi altele. Nu am vazut nimic, deoarece aveam capul plecat. Insa am simtit ca se intimpla ceva si cind am ridicat ochii l-am vazut pe fratele Roger la pamint cu haina patata de singe”, a declarat un credincios. La citeva zeci de metri in fata lui, corpul fratelui Roger?zacea la pamint si o femeie plingea.
A fost un act premeditat?
Imediat ce a fost retinuta de politisti Luminita Solcan a fost interogata mai multe ore. Ancheta a scos la iveala faptul ca ieseanca a ajuns la Taiz? duminica seara, cu o masina, plecind din Iasi in urma cu trei zile, pe cont propriu si cu o viza turistica. Potrivit unui membru al comunitatii din Taiz?, la manastire tinara nu s-a inregistrat la centrul de primire si s-a cazat intr-un dormitor liber. Procurorul Republicii, Jean-Louis Coste, a precizat ieri, intr-o conferinta de presa ca, in timpul interogatoriului, Luminita Solcan a declarat ca a cumparat luni dupa-amiaza un cutit de la un magazin din localitatea Cluny, la departare de citiva kilometri de Taiz?, dupa ce a incercat sa discute de mai multe ori cu fratele Roger. „Acest lucru pare sa indice faptul ca exista posibilitatea sa fi fost vorba despre un act premeditat. A spus ca nu a reusit sa discute cu fratele Roger deoarece era prea multa lume in jurul lui. Atunci s-a hotarit sa foloseasca cutitul pentru a-i atrage atentia asupra sa. Nu a negat in schimb ca l-a agresat pe fratele Roger, recunoscindu-si fapta. A inceput insa prin a spune ca nu a intentionat sa il ucida. Justitia a cerut efectuarea unei?evaluari psihiatrice, dar in urma?unor examinari preliminare s-a decis ca?nu este cazul internarii agresoarei intr-o clinica de psihiatrie”, a precizat procurorul. Ieri, ieseanca a fost supusa din nou unei expertize psihiatrice rezultatele acesteia nefiind inca date publicitatii pina la inchiderea editiei. Tot ieri a fost efectuata si autopsia pentru a se determina exact cite lovituri de cutit a primit fratele Roger, caruia i-a fost sectionata carotida. Luminita Solcan mai venise la Taiz? si in luna iuniea acestui an, cind isi exprimase dorinta de a-l intilni pe fratele Roger, deoarece dorea sa se calugareasca. Din cauza sanatatii fragile, fratele Roger nu mai acorda insa audiente individuale, dupa cum a declarat un alt calugar. Acesta a adaugat ca atunci a fost sesizat faptul ca, „femeia avea o problema de ordin psihiatric, insa nu dadea semne de agresivitate”. Trupul neinsulfetit al fratelui Roger a fost depus ieri-seara la comunitatea de la Taiz?, unde va fi inmormintat in zilele urmatoare. Un important dispozitiv de forte de ordine va fi desfasurat cu aceasta ocazie, autoritatile asteptindu-se la un aflux impresionant de oameni care vor dori sa-i aduca un ultim omagiu fratelui Roger. In virsta de 90 de ani, cu o sanatate precara, fratele Roger isi desemnase deja succesorul, in persoana fratele Alois, de origine germana.
„Speram ca imaginea Romaniei sa nu fie iarasi defavorizata avind in vedere ca autorul crimei este o romanca”
Comunitatea romano-catolica din Iasi a aflat vestea asasinarii fratelui Roger de la televizor. Socul a fost cu atit mai mare cu cit autorul faptei s-a dovedit a fi o tinara catolica din Iasi. Conducerea Diecezei Romano-Catolice Iasi a reactionat imediat, in comunicatul de presa emis ieri-seara exprimindu-se consternarea si durerea pentru cele intimplate. „Am aflat cu durere vestea asasinarii, marti, 16 august, a fratelui Roger de la Taiz?, un om si un lider spiritual pe care toti l-au pretuit si iubit. Durerea a fost marita de vestea ca asasinatul a fost comis de catre o tinara catolica din Iasi, cu tulburari psihice, ?n timpul rugaciunii de seara din Biserica Reconcilierii din Taiz?. Preasfintitul Petru Gherghel, episcop romano-catolic de Iasi, a trimis ieri o scrisoare Comunitatii din Taiz?, prin care ?si exprima durerea pentru cele ?ntimplate, asigurindu-i pe fratii din Taiz? de rugaciunile Preasfintiei sale. Comunitatea din Iasi este consternata si regreta un asemenea gest nemai?ntilnit si neasteptat. Condamnam astfel de manifestari pe care nu le promovam. Sintem ?ndurerati cu totii si exprimam totala noastra pretuire si consideratie pentru marele frate Roger, care avea atita deschidere crestina si ecumenica. ?mpartasind aceste sentimente, exprimam regretul nostru pentru cele ?ntimplate, sperind ca Dumnezeul milostivirilor sa arate ?ndurare fata de tinara care a comis acest gest necugetat”, se precizeaza in comunicat. „Sint socat de cele intimplate, mai ales ca l-am cunoscut pe fratele Roger. Sint socat si pentru ca am cunoscut-o si pe Luminita Solcan”, ne-a spus parintele Cornel Cadar.
Asasinarea fratelui Roger a produs un soc si printre prelatii ortodocsi ieseni, mai ales ca in ultimii ani comunitatea din Taiz? a gazduit si grupuri de tineri ortodocsi. „Este o tragedie ce s-a intimplat si o pierdere grea pentru crestinatate. Eu personal sint socat de aceasta veste mai ales ca noi am avut de multe ori prezente ortodoxe. Tinerii ortodocsi gazduiti in aceasta comunitate au beneficiat de activitati foarte frumoase. Este o initiativa foarte buna care a plecat de la ideea dialogului intre oamenii de diferite religii, preferat in locul conflictelor violente Speram sa continue aceasta initiativa in ciuda celor intimplate. Si speram ca imaginea Romaniei sa nu fie iarasi defavorizata avind in vedere ca autorul crimei este o romanca”, ne-a spus ieri Constantin Sturzu, consilier in relatiile cu mass-media in cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.
Fratele Roger sustinea financiar deplasarile romanilor la Taize
Patriarhia Ortodoxa Romana a luat act cu regret de tragica moarte a fratelui Roger. „Oamenii il comparau cu Papa Ioan Paul al II-lea. Noi, romanii, simtim o durere si mai profunda? pentru ca un compatriot de-al nostru a fost in stare sa puna capat vietii unui sfint”, a declarat parintele paroh Nicolae Bordasiu, de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucuresti, unul dintre initiatorii pelerinajelor ortodoxe in tabara ecumenica deschisa de fratele Roger in Franta, cu mai multe decenii in urma. Acesta povesteste si despre vizita fratelui Roger in Romania, dupa evenimentele din ’89. „Cind a aflat?de evenimentele de la Revolutia din 1989, fratele Roger, impreuna cu alti doi calugari de la Taiz?, a venit in Romania si, m-a cautat la Biserica «Sf. Silvestru”». Eu l-am cunoscut cind mi-am facut studiile in Franta. Atunci, fratele Roger l-a intilnit si pe parintele Galeriu. In timpul vizitei, impreuna cu parintele Galeriu, am adunat in lacasul de cult pe tinerii care veneau de obicei la aceasta biserica”, isi aminteste parintele Bordasiu.?Fratele Roger?a ramas impresionat de entuziasmul tinerilor romani si s-a atasat de ei imediat, hotarind pe loc ca acestia?sa aiba oportunitatea sa ajunga la Taiz? si sa-i cunoasca pe tinerii din intreaga lume care se aduna acolo. Mai mult decit atit, pentru a arata o deosebita?dragoste?fata de?tineretul roman, de cite ori era depasit numarul de cereri de pelerinaj,?el facea in asa fel incit sa ii ajute pe toti, astfel ca nimeni sa nu fie refuzat , chiar daca?locurile erau limitate. „In marinimia lui, fratele Roger?ne platea vizele,?taxele de ?asigurari de sanatate si cele pentru invitatii”, a adaugat preotul Bordasiu.?In fiecare vara, in lunile iulie si august,?zeci de grupuri, de la?diferitele Biserici din Romania, imbarcati saptaminal in?patru-cinci autocare, plecau la Taiz?. Ultimul grup de la „Sf Silvestru” a plecat in 28 iulie si a stat pina in august. Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat, ieri, ca regreta profund decesul fondatorului comunitatii ecumenice din localitatea franceza Taiz?, fratele Roger, si si-a exprimat solidaritatea cu intrega comunitate crestina.
„Nimic nu poate explica acest act atroce si las”
Uciderea fratelui Roger a stirnit numeroase reactii internationale, presedinti de state si personalitati si mondiale exprimindu-si regretul mortii acestuia. Numeroase mesaje de condoleante au sosit ieri din intreaga lume la Taiz?, la numai citeva ore dupa moartea fondatorului acestei comunitati ecumenice. Papa Benedict a XVI-lea s-a declarat „foarte intristat” de moartea fratelui Roger, iar presedintele francez, Jacques Chirac, l-a omagiat pe „unul dintre cei mai remarcabli servitori ai valorilor respectului si tolerantei”. „Nimic nu poate explica aces act atroce si las”, a declarat si ministrul francez de Interne, Nicolas Sarkozy. Vaclav Havel, fostul presedinte al Cehiei si artizan al „revolutiei de catifea” din 1989, si-a adus si el ieri omagiul pentru fratele Roger: „Fratele Roger a fost pentru mine unul dintre stilpii spirituali ai Europei. Cu profunda tristete am aflat de moartea tragica a fratelui Roger”, a afirmat Vaclav Havel, subliniind ca este „o pierdere pentru comunitatea umana ce cauta o dimensiune spirituala a vietii”.
(Carmen Maftei)
„In lipsa medicatiei, cei suferinzi au impresia ca aud vocea lui Dumnezeu”
Desi crede ca fata este cu frica de Dumnezeu si ca nu ar putea in veci comite o astfel de fapta, Elena Solcan recunoaste ca fiica sa suferea de tulburari schizoafective fiind in evidenta Ligii de Sanatate Mintala. De altfel, mama Luminitei daduse vecinei spre pastrare un medicament numit ZYPRXA, tratament pe care fiica refuzase sa-l urmeze inainte de plecarea in Franta. „Acest medicament se administreaza in tratarea schizofreniei si se poate elibera numai dupa prescriptie medicala. Daca avea prescris un astfel de medicament este posibil ca femeia sa fi fost internata in spital”, a declarat doctorul Virginia Marinescu, purtator de cuvint in cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola. Potrivit medicilor, un schizofrenic se comporta ca un om normal atit timp cit respecta tratamentul prescris. „In momentul in care pacientii cu tulburari schizoafective refuza sa isi administreze medicatia atunci apar halucinatiile, delirul. Perioada la care apar astfel de tulburari difera in functie de tipul de schizofrenie cu care este diagnosticat pacientul. In astfel de situatii poate aparea chiar delirul mistic, atunci cind cei suferinzi au impresia ca aud vocea lui Dumnezeu”, a explicat Maria Grigorescu, medic psihiatru in cadrul Spitalului Socola. Medicii definesc schizofrenia ca fiind o boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea. (A.G.)
Cine este Luminita Solcan
Cea care l-a omorit pe fratele Roger, si care a ingrozit o lume intreaga, are o poveste extraordinara, sfirsita intr-o boala cumplita – „boala oamenilor inteligenti”: schizofrenia. Luminita Solcan, care peste sapte zile implineste virsta de 37 ani, a fost de mica indragostita de lectura. „Mama ei, Elena, a fost 34 ani profesoara de matematica, iesind la pensie de la Liceul «Eminescu». Tatal ei a fost inginer constructor si a murit in urma cu sapte ani. Cind s-a casatorit cu Elena, acesta s-a convertit la catolicism, iar fata a fost botezata tot la catolici”, spune Zenopia Pielescu, una dintre cele mai bune prietene si vecine ale Elenei Solcan, mama Luminitei. Femeia povesteste ca tinara mergea noaptea singura pe strazi si se intorcea uneori foarte tirziu acasa. In mediul profesorilor, mama Luminitei si-a facut si o alta prietena, fosta profesoara la Liceul „Negruzzi”, Florica Alexandrescu. Aceasta a devenit confidenta femeii, mai ales ca erau si vecine de scara. „Fiica mea Ada a devenit cea mai buna prietena a Luminitei. Dar de mai bine de un an ea s-a rupt total de Ada mea. Avea lumea ei, si nu stiu din ce motiv nu a mai acceptat-o pe fiica mea”, a spus Florica Alexandrescu.
Mergea in fiecare seara la biserica catolica
Vecinii mai spun ca, desi la prima vedere, Luminita vorbea coerent, folosind un limbaj elevat, aceasta a aratat la un moment dat un comportament nu tocmai normal. „De multe ori mergea singura pe strada si ridea sau cinta, fara a-i baga in seama pe ceilalti. Nu prea avea prieteni si isi gasea refugiul in religie sau carti. Nici un iubit nu a avut niciodata. Mergea in fiecare seara la biserica catolica de pe Stefan cel Mare. Nu era zi in care sa nu se duca acolo”, a spus o vecina din aceeasi scara de bloc, Eugenia Cretulescu. Desi Luminita nu a lasat vreodata sa se inteleaga ca ar putea comite o crima atit de zguduitoare, vecinii si-au dat seama ca au de-a face cu un om bolnav psihic abia in toamna anului trecut. Atunci, Luminita si-a reclamat din senin vecinii la Politie. „La apartamentul Elenei sotul meu a trimis un tinar sa zugraveasca in bucatarie. Seara, cind baiatul si-a terminat treaba, el a lasat linga aragaz o sticla de diluant. A doua zi dimineata am vazut-o pe Luminita plecind de acasa la ora 7, cu sticla in mina. S-a intors dupa citeva ore cu un politist de la Sectia 4, care a venit direct la usa mea. Acesta mi-a zis ca fata a reclamat ca fiul meu a vrut sa dea foc la sticla de diluant, sa-i explodeze casa. Eu sint prietena cu mama ei si nu am zis nimic. Politistul si-a dat insa seama ca fata nu e normala si nu a mai zis nimic”, si-a amintit Zenopia Pielescu. La scurt timp de la acest incident, intr-o seara, mama Luminitei a sunat la usa vecinei ei, avind o punga cu pastile in mina. „Mi-a zis sa le pastrez, ca Luminita nu vrea sa le ia, si poate ca o sa mai aiba nevoie de ele intr-o zi. De atunci pastilele stau in sertar, ca nu le-a mai cerut inapoi”, a spus mirata vecina.
„Credea ca este urmarita de masoni si ca toti locuitorii planetei vor sa-i faca rau”
In ultimii ani Luminita s-a refugiat si mai mult in credinta si s-a indepartat de prietena ei din copilarie, Ada. Isi facuse obiceiul sa aduca de multe ori in casa ciini sau pisici de pe strada. „Nu va puteti imagina ce mizerie este in casa aia. Luminita nu curata nimic dupa murdariile animalelor, iar mama ei bolnava, nici atit. A fost o vecina sa le faca curat intr-o zi si s-a ingrozit: mirosea a hoit in toata casa”, a mai spus alta vecina in timp ce isi facea cruce. Simbata, cind Luminita a plecat in Franta, mama acesteia a alungat ultimul ciine pripasit in casa. Aseara, inainte de a auzi stirile, femeia se pregatea sa plece la Cluj, pentru o operatie. Stirile cutremuratoare de la televizor care au ingrozit vecinii familiei Solcan, au oprit-o din drum. Socul a fost puternic, iar vestile au fost comentate de aproape toti vecinii ei. „Ca mama, femeie desteapta, cu carte, putea sa o educe in alt spirit. Insa Elena nu si-a lasat niciodata fata sa lucreze. Luminita are acusi 37 ani si nu a muncit in viata ei. Traia o viata boema, iar mama o incuraja sa traiasca in lumea ei. Eu inteleg ca era o fata inteligenta, citea numai Shekespeare si «Dualismul Trupului» si alte filosofii de Descartes. Cu atita carte, la un moment dat a ajuns sa capete obsesii. Imi spunea ca toata istoria literaturii sta sub semnul misticului. A ajuns sa creada ca o urmaresc masonii si protestantii, ca toti locuitorii planetei sint obsedati si vor sa-i faca rau”, a spus ginditoare Florica Alexandrescu.
Mama ucigasei a avut o presimtire neagra
Crescuta in spiritul religiei si a apropierii de Dumnezeu, Luminita a fost invatata sa mearga in fiecare zi la biserica sa se roage. Cu timpul, ea a devenit si pelerin. „Spunea ca e foarte bine sa te destainui duhovnicului, mai ales ca la ei nu se vede fata cind te spovedesti. De pe vremea studentiei, cind era la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, a inceput sa mearga prin strainatate si i-a spus mamei ca vrea sa se calugareasca, si sa ramina la o Manastire in afara. Era alegerea ei, cine o putea opri? Si uite ce nenorocire a facut”, a spus Zenovia Pielescu. Luminita nu a gasit in tara insa nici o manastire in care sa se poata retrage. Din cauza bolii psihice de care suferea a fost de multe ori marginalizata. „Fata a fost si in Austria, si in Italia, si in Franta, dar spunea ca nu a gasit nici o biserica pe masura ei si ca inca mai cauta”, a confirmat Florica Alexandrescu. In urma calatoriilor din strainatate, tinara si-a convins mama ca este timpul sa plece in Franta pe cont propriu. „In luna aprilie anul acesta, bunica Luminitei (mama Elenei – n.r.) a murit, iar femeia a vindut garsoniera. Cu banii obtinuti, mama si-a sponsorizat fata sa plece in Franta, la Manastirea Taize. Simbata, cind ea a plecat la Bucuresti, mama ei a avut parca o presimtire. Se simtea foarte rau si a coborit la mine sa imi spuna ca ii pare foarte rau ca a lasat-o pe fata sa plece. A plins”, a mai povestit Zenopia Pielescu despre ultimele clipe pe care Elena si le-a petrecut cu fiica ei. Despre fata ei, Elena Solcan vorbeste numai de bine. Nu vrea sa creada ca a putut comite o crima atit de odioasa. „Nu cred sub nici o forma ca este vorba de fata mea. Ea e linistita, credincioasa si cu frica de Dumnezeu. Nu ar face rau nimanui. In Franta a plecat pe cont propriu, si-a luat bilet de avion din banii ei”, este tot ce ne-a spus aceasta prin usa intredeschisa. (Anca TELEOJAN)

Comentarii