Rechizitoriul santajului la „Ziua de Iasi”

In urma cu noua luni de zile, procurorii PNA au considerat ca exista suficiente motive pentru a demara o ancheta cu privire la modul in care sint respectate principiile jurnalistice de catre conducerea cotidianului „Ziua de Iasi” care detine franciza de la societatea editoare a ziarului „Ziua” din Bucuresti. Procurorii sustin ca au reconstituit pas cu pas modul de operare a conducerii ziarului in cauza, considerindu-se ca „invinuitii au conceput si pus in practica un sistem rafinat care intruneste toate caracteristicile santajului, conceput pentru a le aduce profituri pe cale ilicita”, potrivit PNA. Pentru a sustine acuzatia adusa, procurorul care a instrumentat cazul a cautat si a adus probe, stabilind de la caz la caz ceea ce el considera a fi subterfugiile la care au apelat atit directorul ziarului, cit si redactorul sef, pentru a „santaja o serie oameni de afaceri si de demnitari publici”.
Primul pe lista: Constantin Comanescu
In ordine cronologica, primul caz de santaj detaliat in rechizitoriu este cel exercitat asupra omului de afaceri Constantin Comanescu. Acesta detine functia de director in cadrul firmei SC Electro Comp si are calitatea de actionar in cadrul societatilor Remat Pascani, SC Combeton, precum si SC Predmet. Cifra de afaceri cumulata a celor patru societati se ridica la aproximativ 1600 de miliarde de lei. In plingerea depusa la PNA, omul de afaceri reclama faptul ca a fost strins cu usa de catre cei din conducerea ziarului pentru a incheia un contract de publicitate. „In sesizarea adresata Parchetului, Constantin Comanescu a sustinut ca in perioada de sfirsit a anului 1999 si inceputul anului 2000, a fost contactat de catre invinuitii Marian Asimionesei si Alin Tocan, care i-au propus sa incheie cu cotidianul «Ziua» un contract de publicitate in valoare de 200 de milioane de lei” – se precizeaza in rechizitoriu. Cum omul de afaceri a refuzat propunerea celor de la „Ziua”, considerind ca suma pretinsa este prea mare, „invinuitii l-au amenintat in sensul ca refuzul de a incheia contractul va determina o campanie de atacuri in presa, impotriva sa si a firmelor la care era actionar”. In actul de acuzare se mentioneaza ca „aceste atacuri s-au declansat de indata, iar in timpul aparitiei articolelor, invinuitul Alin Tocan l-a sunat in mod repetat la telefon pe Comanescu si l-a amenintat pentru a-l determina sa cedeze santajului, insa acesta a ramas consecvent pozitiei de refuz adoptate”. Ulterior, in cursul lunilor noiembrie si decembrie, Comanescu a fost din nou contactat de conducerea ziarului. Scopul vizat era acelasi, incheierea unui contract de publicitate. „Datorita presiunilor exercitate asupra sa, in luna decembrie 2004, Comanescu s-a deplasat la redactie, unde a discutat cu invinuitii Florin Asimionesei si Alin Tocan, care i-au precizat ca « dupa ce timp de patru ani a fost lasat in pace», este timpul sa incheie contractul”. Pentru a doua oara, omul de afaceri a fost pus in ipostaza de a nu accepta oferta celor de la „Ziua”. Acest lucru l-a costat „un serial de articole continind atacuri la adresa sa si a firmelor in care era asociat”. In acest caz de santaj au fost pusi sub invinuire Florin Asimionesei, Alin Tocan si Marian Asimionesei.
Cazul Soranescu: 18.000 de dolari
Urmatoarea „victima” pe lista celor de la „Ziua” a fost seful serviciului administrativ-logistic al societatii Romtelecom, Constantin Soranescu. Acesta fost contactat telefonic de catre directorul publicatiei in cursul lunii aprilie 2000. „I s-a comunicat ca detine impotriva sa un dosar voluminos ce reflecta afacerile nelegale pe care le-ar fi facut cu fondurile societatii si l-a amenintat in sensul ca, daca nu va plati, le va divulga”, se specifica in rechizitoriu. Tinind cont de cele spuse, Soranescu a cedat semnind un contract de publicitate. „In contextul descris a fost incheiat contractul de publicitate nr.100 din data de 27 aprilie 2000, in executarea caruia timp de un an a fost achitata in total suma de 526.080.102 de lei, reprezentind contravaloarea a 18.000 de dolari”. Inainte de expirarea contractului incheiat, directorul ziarului s-a dresat din nou telefonic lui Soranescu, solicitindu-i sa „incheie un act aditional la contract pentru o noua durata de un an”. In fata refuzului omului de afaceri, procurorii spun ca cei de la Ziua au adus „forte” noi, care sa ii ajute la definitivarea contractului, in persoana Zinaidei Popa, ziarist la cotidianul „Flacara Iasului”. Aceasta a incercat „sa incheie un contract cu firma Grand Q, in valoare de 15.000.000 de lei, caruia nu i s-a dat curs”. Intr-o ultima tentativa, Zinaida Popa a incercat sa il convinga pe Soranescu, spun procurorii, sa semneze o conventie de publicitate cu ziarul, amintindu-i ca „detine un dosar compromitator la adresa lui”. Refuzul acestuia a determinat o alta campanie menita a prejudicia imaginea lui Soranescu initiata pe 20 aprilie 2001 in cotidianul „Flacara Iasului”, controlat tot de Asimionesei. Astfel, Soranescu „a fost nevoit sa cedeze santajului” soldat cu incheierea unui contract de publicitate de 3000 de dolari. Ulterior, se mentioneaza in rechizitoriu, conducerea „Ziua” a recurs la o alta metoda menita a se finaliza cu un alt contract de publicitate. „Fotograful celor doua publicatii, Aristotel Furtuna, a primit ordin din partea lui Asimionesei sa se plaseze ostentativ in fata restaurantului «Onix», la intrarea in parcarea principala si sa pozeze clientii”. Astfel s-a convenit retragerea fotografului de la „Ziua” in schimbul unui contract de publicitate in valoare de 1.800 de dolari pe timp de sase luni. Insa in luna martie 2003, cind Asimionesei a pretins din nou incheierea unui alt contract de publicitate, Soranescu l-a refuzat categoric. De altfel, potrivit actului de acuzare, lupta lui Soranescu contra presiunilor de acest gen a devenit de notorietate, intrucit la sfirsitul anului 2003 acesta a primit o diploma din partea primarului de pe atunci, Constantin Simirad, pe care fusese consemnata si urmatoarea propozitie „pentru tenacitatea cu care a rezistat santajului presei”.
Cazul Abalasei
Nici directorul de la RATC Iasi nu a fost „uitat” de catre conducerea ziarului. Aceasta ca urmare a faptului ca RATC a actionat in judecata firma SC Delta Asim, al carui actionar majoritar este Asimionesei, intrucit datora regiei 80 de milioane de lei. Drept consecinta, Alin Tocan s-a prezentat la sediul regiei pentru a-i transmite lui Abalasei un mesaj din partea directorului si patronului ziarului. „Daca nu renunta la actiunea in justitie, prin care se pretindeau cele 80 de milioane de lei, se va declansa o campanie agresiva de presa impotriva sa si impotriva institutiei pe care o conduce, fapt ce s-a si produs ulterior”, se spune in rechizitoriu. Partea vatamata in acest caz nu a cedat propunerilor, rezistind santajului.
Ioan Budeanu si Titel Sinescu
Lista celor ce se considera santajati este completata si de omul de afaceri Ioan Budeanu, patron al firmei SC Coseli. Acesta a fost abordat de reporterii „Ziua de Iasi” in vara anului 2003, cind i s-a pretins suma de 15.000-18.000 de dolari pentru a „nu lasa ziarul sa moara”. O data ce li s-a trintit un „nu” categoric in fata, ziarul a demarat o campanie de articole negative la adresa firmei. Cerind explicatii de la conducerea ziarului, Budeanu a realizat ca este victima unui santaj.
Si afaceristul Titel Sinescu, director si actionar la SC Iasicon, a fost vizat de conducerea „Ziua de Iasi”. In cursul lunii martie 2004, un alt angajat al ziarului, Constantin Butnariu, a venit la Sinescu cu propunerea de a incheia un contract de publicitate in valoare de 25.000 de euro, mentionind ca atit il costa neinceperea unei campanii denigratoare la adresa sa. Desi in prima instanta propunerea fost refuzata, Sinescu a acceptat in aprilie 2004 sa incheie un contract cu SC Delta Press, o alta firma la care Asimionesei este actionar majoritar, in valoare de 2249 euro. Nefiind multumiti de valoarea contractului publicitar, conducerea ziarului a hotarit continuarea seriei de articole denigratoare la adresa lui Sinescu si a firmei sale.
Fenechiu si Dobre
Nici categoria politicienilor nu a scapat, spun procurorii, de sistemul celor de la „Ziua” menit a le aduce ceva bani. Unul dintre acestia este liberalul Relu Fenechiu, care in acelasi timp are si calitatea de director general al SC Fene Grup. Desi initial Fenechiu a refuzat oferta venita din partea lui Asimionesei de a-si face publicitate prin intermediul ziarului, liberalul s-a razgindit in momentul in care Asimionesei a trecut la amenintari. Astfel in ianuarie 2002 s-a incheiat intre cele doua parti un contract in valoare de 900 de dolari pe o perioada de sase luni. Acest contract a beneficiat de un act aditional in 8 iulie 2003, rezultat al „aceluiasi tip de presiuni din partea lui Asimionesei, care il ameninta ca va publica articole despre faptul ca terenul IC Bratianu (unde Fenechiu ridica un cartier de vile – nota red.) este impropriu construirii de locuinte”. Fenechiu, prin actul aditional, angaja servicii publicitare in valoare de 3000 de euro. Odata valoarea contractului achitata, Asimionesei a profitat de faptul ca Fenechiu se afla in plina campanie electorala pentru functia de primar al Iasului si ca atare i-a mai pretins inca 7000 de euro. Fenechiu a refuzat sa mai fie santajat si si-a luat ca masura de protectie pentru viitor inregistrarea ultimei conversatii cu Asimionesei.
Deputatul PSD, Traian Dobre, sustine ca a fost supus aceluiasi joc de glezne din partea conducerii ziarului: sponsorizare contra materiale de presa care sa ii sifoneze imaginea. Fiind actionar si la firma SC Comat, Dobre a acceptat „sa sponsorizeze SC Delta Investment si la propunerea lui Asimionesei, a platit contravaloarea unui autoturism care i-a fost predat acestuia”, se zice in actul de acuzare. Gestul lui Dobre nu a fost de natura sa ii multumeasca pe cei din conducere, intrucit la un moment dat au fost reluate articolele de acest gen la adresa politicianului.
Cei doi:”Sintem nevinovati”
Fata de acuzatiile de mai sus cei doi s-au marginit sa spuna doar ca sint nevinovati si ca asista la „un caz flagrant de intimidare a presei”.
Acuzatii de santaj si la „Flacara Iasului”
Cotidianul „Flacara Iasului”, cunoscut drept o continuare a publicatiei „Ziua de Iasi”, face de asemenea obiectul unei sesizari de santaj. Ce-i drept nu la PNA, ci doar in presa centrala si locala. Omul de afaceri iesean Daniel Penciuc este cel ce a declarat ca, anul trecut, a fost tinta unui santaj initiat de „Flacara Iasului”. Tinarul afacerist a beneficiat periodic de articole defaimatoare la adresa sa si a afacerii conduse de acesta, respectiv fast-food-ul cu terasa „Best Bite” din Copou. Vrind sa afle care este scopul acestei campanii negative, Penciuc l-a contactat pe redactorul-sef al cotidianului, Florin Antohi. „Am aflat ca un concurent de-al meu ar fi platit campania. A ramas ca se va gindi la o solutie si ca ne mai auzim la un telefon”, a declarat Penciuc. Telefonul a sunat exact dupa o saptamina. De aceasta data afaceristul si-a luat si o masura de protectie, recurgind la inregistrarea conversatiei. Cum inregistrarea a fost facuta de pe telefonul mobil, nu se aude decit vocea redactorului sef.
– Am vorbit mai inainte cu patronul, mi-a spus ca miine, daca sinteti dispus la un 400-500 euro, sa discutati… Da?
– Bine. Rares Neamtu il cheama. Da, el e…
– Deci, nu… Vorbiti direct cu sursa…
– Deci este proprietarul ziarului, cum sinteti dumneavoastra proprietarul terasei.
– Nu stiu, o sa va propuna probabil un contract de publicitate, asa ceva. Ati inteles? Adica sa faceti publicitate in ziar, terasa „Best Bite” sau ceva de genul acesta, nu stiu. Deci asta-i solutia pe care o vad cel mai la indemina…
– Niste bani de publicitate pe care sa-i platiti daca va intereseaza. Cam asta era solutia la care m-am gindit eu si pe care o vad cel mai la indemina.
– Si sper sa fie asa. Ca daca cine a platit, a platit intre timp mai mult decit ar trebui, e nasol, dar eu, nu stiu… particip si eu la discutii, daca vreti!
– Daca mie imi spune… ii sint eu subordonat, dar nu sint portar, sint omul care ii face jucaria sa mearga. Daca mie imi spune fa-mi cutare lucru, eu il fac. El este patronatul, eu sint omul de presa. Eu nu pot sa ma duc la seful meu si sa zic, auzi cu cine ai vorbit si cit ti-a dat sa faci o treaba?… El o sa spuna o suma, o suma pe un contract lunar, un 300-500 de euro…
Odata inregistrata conversatia, afaceristul a considerat oportun sa intrerupa orice relatie cu conducerea ziarului „Flacara Iasului”. Ca urmare, atacurile in cadrul publicatiei la adresa afacerii sale au continuat, pina cind afaceristul a luat atitudine. „Le-am transmis ca am inregistrarea si s-au potolit”, a spus Penciuc. Cu privire la acuzatia de santaj ce i se aduce, Florin Antohi neaga totul: „Sa ma lase in pace domnul Penciuc, ca il dau in judecata. Daca are inregistrare, de ce nu s-a dus cu ea la procuratura?”
Lista acuzatorilor
n Constantin Comanescu – director al firmei SC Electro Comp SRL, precum si actionar in cadrul societatilor SC Remat Pascani, SC Combeton si SC Predmet SA;
n Constantin Soranescu – patron al restaurantului Onyx, actionar al firmei Art Construct precum si la cotidianul Jurnalul de Est;
n Eugen Butur – director al Directiei Vamale Regionale Iasi;
n Mihail Gabriel Popescu – vicepresedinte al Consiliului Judetean in perioada 2000-2004;
n Mihai Giubernea – fost director general la SC Autobuzul;
n Ioan Budeanu – director si asociat la firma SC Coseli;
n Neculai Abalasei – director RATC;
n Titel Sinescu – actionar si director general al SC Iasicon SA;
n Radu-Silviu Jianu – presedintele ATCOM;
n Relu Fenechiu – asociat si director general al grupului de firme SC Fene Grup, deputat PNL;
n Traian Dobre – asociat la SC Comat si deputat PSD.
O nedumerire
Amindoua cotidianele care fac subiectul acuzatiilor de santaj sint prea mici chiar si pentru statutul de ziar local. „Ziua de Iasi” vinde la strada mai putin de 500 de exemplare si mai are citeva sute de abonamente. „Flacara Iasului” abia de vinde pina in 200 de exemplare. In aceste conditii, in care tirajul nu pare sa conteze prea mult, care poate fi scopul proprietarilor. In Romania, dar si in alte tari, in special cele aflate in tranzitie, se vorbeste des de existenta ziarelor cu tiraj mic, dar cu interese obscure. Sa avem de a face cu asa ceva si la Iasi? N-ar fi exclus, cum nu este exclus sa avem de a face cu o asemenea situatie pe scara extinsa la nivel national. (Marius MARGINEANU)