Refaceti centrul Iasului!

12 persoane traiesc din ajutor social, dar nu vor la periferie
Iasul are sute de cladiri vechi, adevarate puncte de atractie. Exista o aglomerare de astfel de cladiri mai ales in centru. Pe strazile Cuza Voda, Lapusneanu, Elena Doamna, Barnovschi, Stefan cel Mare, in Tg. Cucu se afla cladiri de patrimoniu. Majoritatea sint in paragina. Exista trei situatii juridice in care se afla acestea. Ar fi o categorie a celor care se afla in proprietate privata. In acest caz, proprietarii sustin ca nu au bani pentru refacere sau ca documentatia necesara demararii lucrarilor este foarte anevoioasa. „Imobilul a fost preluat de fostul proprietar. Vrea sa o repare, dar umbla de foarte mult timp dupa aprobari. Situatia e mai complicata pentru ca este monument istoric, iar in plus, este prima casa din Iasi construita cu fier beton”, a explicat Constantin Moraru, cel care ingrijeste casa de 14 camere de pe strada Ghica Voda 7. A doua categorie ar fi a cladirilor aflate in patrimoniul Primariei. Si in acest caz este invocata lipsa fonduri, precum si probleme sociale. Adica, in acele cladiri locuiesc chiriasi nevoiasi care nu au unde sa se mute. Chiria platita de acestia este extrem de mica. De exemplu, o familie care locuieste intr-o cladire a Primariei de pe strada Elena Doamna, plateste 85.000 lei pe luna. „Am ramas citeva luni restanta ca nu am avut bani. Stam 12 persoane aici, dar traim din ajutorul social de 800.000 lei pe luna”, a spus Maricica Rotariu, chirias al Primariei din zona centrala. Aceasta a afirmat ca s-ar muta din casa care sta sa se prabuseasca, dar nu in afara orasului si nu la bloc. O a treia categorie ar fi a caselor a caror regim juridic este inca incert, fiind revendicate. Atit Primaria cit si cei ce le revendica sustin ca nu pot investi cit timp nu se cunoaste exact proprietarul.
Casele au fost construite de arhitecti celebri, nu semanau intre ele
Potrivit statisticilor Directiei de Administrare a Patrimoniului Public si Privat, numai pe Cuza Voda sint in jur de 60 de imobile mai vechi de 50 de ani. Dintre acestea, multe cu valoare de patrimoniu cultural. In trecut aici erau foarte multe ateliere, magazine, in majoritate detinute de evrei. Casele au fost construite de arhitecti celebri, nu semanau intre ele, fiecare imobil avea personalitatea lui. Aici locuiau profesori, generali, oameni din administratie, afaceristi. Acum, majoritatea locatarilor sint saraci care traiesc in chirie.
Cladirile au un potential comercial urias, avind o suprafata totala estimata la 31.000 mp. Exista un proiect potrivit caruia cheltuielile de refacere a cladirilor au fost estimate la peste 3 milioane de euro, adica aproximativ 120 miliarde lei. Tocmai pentru a proteja aceste cladiri, trebuie refacuta si calea de rulare a tramvaielor, investitie aproximata la alte citeva zeci de miliarde lei.
4 solutii pentru Primaria Iasi
Pentru a reface „parfumul de epoca” al Iasului, edilii au la dispozitie mai multe variante pentru a rezolva ecuatia financiara. Astfel, specialistii ieseni dar si cei din Timisoara, Sibiu si Cluj, orase de talia Iasului, au identificat deja solutiile.
1. Fonduri alocate de la bugetul local pentru refacerea structurilor dar si a fatadelor. Spre exemplu, la Cluj, alesii locali au alocat 50 miliarde lei in acest an pentru astfel de lucrari. Fondurile vor fi destinate clujenilor care detin in proprietate cladirile, banii urmind a fi ulterior rambursati in rate.
2. Inchirierea cladirilor aflate in patrimoniul Primariei catre agenti economici, cu conditii clare stipulate in contract pentru reabilitare. In acest caz, pentru a face atractiva o astfel de initiativa, Consiliul Local ar putea lua decizia acordarii de facilitati la plata taxelor si impozitelor locale celor ce intra in afacere. Astfel Primaria ar impusca doi iepuri dintr-un foc. Ar reface centrul istoric, crescind si potentialul turistic al zonei si, in al doilea rind, ar reintroduce in circuitul comercial zonele centrale, cu mare vad.
3. Demolarea cladirilor centrale aflate in paragina care nu au valoare de patrimoniu ar fi o alta solutie. Ulterior, Primaria ar putea vinde sau concesiona terenul pe perioade mari de timp. Cu banii din chirii s-ar putea sustine ulterior achizitia de locuinte sociale pentru sarmanii Iasului care locuiesc acum la kilometrul 0.
4. Accesarea de fonduri nerambursabile sau partial rambursabile din exterior. Tarile din UE acorda astfel de ajutoare. Exemple clare in acest sens exista, iar finantarile se deruleaza deja de ani buni, cum se intimpla la Sibiu. Chiar in aceasta perioada, administratia din Timisoara incearca sa acceseze un program similar tot cu Guvernul Germaniei.
Pariul lui Nichita: „Casele monumente istorice vor fi refacute”
Sefii orasului au declarat, pentru „Ziarul de Iasi” ca vor sa refaca centrul istoric al Iasului. In prima faza ar trebui mutati chiriasii din imobilele ce apartin Primariei. „Nu am putut muta in plina iarna familiile care locuiesc in aceste case, chiar daca locuiesc cu forme legale sau nu. Am decis sa asteptam primavara si sa demaram actiunile de evacuare”, a spus primarul Gheorghe Nichita. Acesta a spus ca exista deja expertize pentru multe din aceste case. „Casele monumente istorice vor fi refacute, iar celelalte vor fi demolate”, a afirmat primarul. Pentru mutarea chiriasilor, sefii din Palatul Roznovanu sustin ca exista deja un prim proiect. Blocul social din Pacurari va fi recompartimentat. Astfel, in locul apartamentelor cu cite 3 si 4 camere cit sint acum, vor fi locuinte cu una si doua camere. Al doilea plan ar fi evacuarea fundatiilor fara activitate care ocupa spatii ultracentrale, cladirile urmind a fi date agentilor economici.
Si arhitectul-sef al Iasului sustine ca se lucreaza la un astfel de proiect. „Vrem sa realizam un soi de asociere cu cei care au spatii comerciale acolo si sa reabilitam toata strada istorica. Cuza Voda este practic singura zona care a ramas intacta. Intr-o prima etapa intentionam sa reabilitam toate cladirile. Pe Cuza Voda mai avem 19 cladiri din cele 77 existente. Adaugirile, anexele atasate cladirilor vor fi demolate. Trebuie sa ramina doar casele in sine”, a spus Iulian Vagner, arhitectul sef al orasului.
La Sibiu, din cinci in cinci ani, centrul istoric suporta lucrari
La Sibiu, problema centrului istoric a gasit rezolvare. Chiar in acest moment, zona istorica a orasului se afla in reconstructie. „Derulam un program complex. Tot centrul Sibiului este in proces de restaurare. Pentru a realiza aceste lucrari am obtinut fonduri europene, centrul istoric al orasului fiind inclus intr-un proiect Unesco”, a declarat Veronica Niculescu, din cadrul biroului de presa al Primariei Sibiu. Totodata, din 2004 municipalitatea sibiana a demarat un alt proiect important. „Planul de management 2004-2010”, proiect prin care centrul istoric din Sibiu va fi introdus in patrimoniul mondial. „Planul de Management este o latura foarte importanta a proiectului nostru Unesco si reprezinta un instrument de lucru care se adauga documentatiei complexe ce descrie centrul si caracteristicile urbane, istorice si sociale”, a aratat primarul Klaus Johannis. La Sibiu, din cinci in cinci ani, centrul istoric suporta lucrari de reabilitare pentru protejarea si conservarea monumentelor istorice. Si municipalitatea aloca fonduri pentru reabilitarea anumitor cladiri de patrimoniu. Un exemplu concret este amenajarea unui sediu pentru un spital din localitate. Cladirea, aflata in proprietatea Primariei a fost reabilitata cu 1,25 miliarde lei.
Centrul istoric al Timisoarei este un imens Mall cu alei in aer liber
Edilii Timisoarei au apelat la o firma din Germania, care sa reabiliteze centrul istoric. „Am apelat la specialistii din Germania pentru a face un proiect de finantare. Acesta este pe cale de a fi prezentat Parlamentului german spre aprobare”, a declarat Sorin Lazar, purtatorul de cuvint al Primariei Timisoara. Practic, Timisoara incearca sa atraga fonduri europene pentru refacerea tuturor fatadelor din centrul istoric. „Banuiam ce o sa se intimple cu centrul istoric si din 1997 am initiat o politica de aducere la viata zonei. De atunci am incercat sa transformam centrul istoric intr-o atractie pentru investitori. Anul trecut, munca noastra a dat roade, iar acum centrul istoric este un imens Mall cu alei in aer liber”, a explicat Radu Radoslav, arhitectul sef al Timisoarei. Pe suprafata de aproximativ 150.000 mp au aparut 240 de magazine noi si 50 de terase. Sefii Timisoarei afirma ca astfel au atras investitii private de aproximativ 1,5 milioane de euro. „Banii publici sint putini. Cea mai buna solutie sint fondurile private”, a completat Radoslav. Acesta a mai spus ca exista deja un alt proiect depus pentru finantare europeana, privind inchiderea centrului istoric circulatiei autovehiculelor si refacerea a tot ceea ce inseamna infrastructura stradala. „La un capat al centrului istoric se afla traditionalul campus studentesc. Pentru a face zona mai atractiva pentru investitori, am mai infiintat un campus in cealalta parte a zonei, asa incit studentii sa traverseze intreg centrul istoric”, a adaugat Radoslav. In paralel, municipalitatea timisoreana a cheltuit in jur de 20 milioane euro, din 1997 si pina acum, in refacerea imobilelor din patrimoniul Primariei. Pentru persoanele fizice care refac cladirile, Primaria acorda facilitati la plata taxelor locale.
Primaria Cluj da 50 miliarde lei pentru refacerea fatadelor
Un alt exemplu de cum ar trebui sa arate o zona istorica dintr-un oras mare este Clujul. „Majoritatea cladirilor istorice sint acum proprietate personala. Cind le-am predat, am stipulat clar ca ele trebuie intretinute. Pentru a-i ajuta am trecut in bugetul pentru anul acesta un capitol destinat refacerii fatadelor cladirilor din centru”, a declarat Adriana Magurean, sef serviciu tehnic-imobile, din cadrul Primariei Cluj. Aceasta a mai spus ca suma acordata pentru aceasta investitie este de 50 miliarde lei. Practic, municipalitatea va pune fondurile la dispozitie, urmind ca fiecare proprietar sa returneze sumele in rate de 12 pina la 48 de luni. „Ultima actiune de reabilitare a cladirilor vechi a avut loc in 1996”, a afirmat Magurean. Autoritatile clujene au facut tot posibilul ca zona istorica sa nu intre sub stapinirea ilegala a rromilor. „Am avut si noi cazuri in care persoane de etnie rroma au intrat abuziv in case parasite. I-am evacuat imediat si am zidit caile de acces in imobile”, a completat Magurean. La Cluj s-au gasit bani si de reabilitarea unor obiective culturale. Astfel, municipalitatea a finantat de la bugetul local cu 4 miliarde lei consolidarea unei cladiri din patrimoniul public, cladire ce a fost transformata in muzeu. (Felix Guzga)