Satele din judetul Iasi de care profesorii fug ca dracul de tamiie

duminică, 17 august 2003, 23:00
4 MIN
 Satele din judetul Iasi de care profesorii fug ca dracul de tamiie

Navetistii din invatamint sint pe cale de disparitie. In citiva ani, scolile din judet ar putea ramine fara profesori calificati, intrucit absolventii de facultate din Iasi se feresc ca dracul de tamiie de un post la tara.
Multi candidati la titularizare, si cu atit mai mult cei care au note de peste 8.00, exclud din start posibilitatea de naveta in judet, care inseamna pentru ei un drum de zeci de kilometri strabatut zilnic,
dus-intors, cu trenul, cu cursa, si chiar pe jos, pe care se duce o buna parte din leafa si asa insuficienta. Daca, in comunele din zonele limitrofe Iasului, naveta pare unora acceptabila, inspectorii scolari spun ca in fiecare an sint zone in judet de care profesorii nici nu vor s-auda. Sint comunele inaccesibile, mai ales iarna, unde nu se poate ajunge decit daca profesorii se incumeta sa mearga zeci de kilometri pe jos. Sint satele izolate in care nu ar putea preda decit localnicii. Si scolile din satele de tigani, unde multi profesori nu se incumeta sa patrunda.
La Coarnele Caprei si Madirjac nu au fost niciodata profesori calificati
Sa predea la o scoala de la marginea judetului. Aceasta este culmea ghinionului pentru candidatii la titularizare. Inspectorii scolari spun ca an de an au existat scoli aflate la limita de judet in care posturile au fost repartizate necalificatilor, pentru ca nimeni altcineva nu era dispus sa faca naveta acolo. „De exemplu, scolile din Coarnele Caprei si Madirjac. In aceste comune nu am avut niciodata calificati. Sint inaccesibile din punctul de vedere al transportului. Nu exista cale ferata, nu se poate face naveta”, spune Adrian Bratoi, inspector scolar de personal. La Coarnele Caprei s-a scos la concurs in acest an un singur post de titular, la religie. Catedra este posibil sa nu prezinte insa nici un interes pentru un absolvent de facultate care locuieste in Iasi.
Naveta la Borosoaia si Focuri: zeci de kilometri cu cursa si inca zece pe jos
Acelasi lucru s-ar putea intimpla si cu posturile vacantate la Borosoaia, in comuna Plugari, aflata la aproape 60 de kilometri distanta de Iasi. Elevii acestei scoli risca sa nu aiba parte de profesori calificati la romana si engleza. Cele doua posturi de titulari scoase la concurs la aceste discipline nu sint deloc tentante, de exemplu, pentru un candidat la titularizare care a luat o nota de peste 8.00 si care locuieste in Iasi. „La Borosoaia, se ajunge foarte greu. Este autobuz din Iasi pina in comuna – in Plugari -, dar de aici trebuie mers pe jos aproape 8 kilometri. Iarna este imposibil de ajuns”, spune inspectorul Bratoi. Acelasi lucru este valabil si pentru scoala din Fintinele, comuna Focuri, la aproape 50 de kilometri departare de Iasi. Aici s-au vacantat in acest an sapte catedre de titulari. Toate sint la discipline importante – romana, matematica, engleza, fizica, franceza, religie si istorie -, insa pe candidatii din Iasi este posibil sa nu-i atraga cu nimic. Cine ar alege sa faca naveta pina acolo ar trebui sa mearga zilnic cu autobuzul pina la Sipote, vreo 40 de kilometri, dupa care inca 10 kilometri pe jos. Si asta dus-intors. La fel de putin dorite sint si scolile din comuna Ipatele sau Dolhesti. „Este greu de facut naveta la Ipatele. Este autobuz, care pleaca numai dupa-amiaza de la Iasi, si ajunge in comuna seara tirziu”, spune Bratoi. Aflata la 40 de kilometri de Iasi, la scoala din Dolhesti s-a scos un singur post de titular la religie in acest an. Aici se poate ajunge insa numai dupa ce profesorii au mers pe jos 10 kilometri. „Pentru Dolhesti se poate lua trenul pina la Poieni. De acolo trebuie mers pe jos”, explica inspectorul Bratoi.
Satele de rromi sint tot pe lista neagra
Mai sint si zone in judet care nu ii tenteaza pe profesori pentru ca este greu de folosit un mijloc de transport, insa elevii cu care au de a face ii pun pe acestia pe fuga. Este cazul scolii Zmeu, din comuna Lungani, populata in majoritate de tigani. Aici s-a vacantat in acest an un singur post, de titular, la disciplina religie. Scolile din satele izolate vor fi preferate in cel mai bun caz de absolventi de facultate care locuiesc in zona. In caz contrar, aici ar putea veni sa predea chiar necalificati. Anul trecut asa s-a intimplat. Unde nu s-a oferit nici un profesor in domeniu sa predea, s-a apelat la aproximativ 170 de invatatori, educatori sau ingineri, care s-au reprofilat. O solutie pentru aceste sate este ca aici sa predea licentiatii de etnie rroma scolarizati pe locuri speciale, in cadrul programelor de integrare.
1.200 de navetisti in judet
„Navetistii sint pe cale de disparitie”, este de parere inspectorul Adrian Bratoi. Anul trecut, la scolile de la sate faceu naveta aproximativ 1.200 de titulari, dintre cei 7.200 incadrati in judet, insa fara masuri stimulative din partea statului numarul acesta va scadea de la un an la altul, situatie constatata de altfel in ultima perioada. „O solutie ar fi politica salariala diferentiata pentru zonele inaccesibile. Salariile celor care predau aici ar trebui sa fie nu mai mari decit ale celor din oras, ci mult mai mari”, subliniaza inspectorul Bratoi. In prezent, un profesor debutant cu salariul de pina la 2,8 milioane de lei, cheltuieste mai mult de jumatate pe naveta.
In prezent, singurele facilitati acordate navetistilor sint sporurile de zona. Relativ mici, de la 5% din salariul de baza pina la cel mult 40%, uneori nici acestea nu au fost acordate, din lipsa de fonduri. O alta masura ce nu a dat insa roade pina acum a fost acordarea burselor de studii guvernamentale pentru studentii de la tara cu conditia reintoarcerii lor in satele natale dupa licenta. Cunoscuta sub numele de „legarea de glie”, masura luata de actualii guvernanti nu a fost considerata atractiva, bursele nefiind solicitate. „O alta solutie pentru indepartarea necalificatilor din scolile de la sate este ceea ce se incearca in acest moment: comasarea scolilor. Astfel, elevii din satele dintr-o comuna sint mutati la scolile de centru”, incheie inspectorul Adrian Bratoi. (Marinela RATA)

Comentarii