Caută 
7 MIN
Doua din cele mai importante proiecte ale sefilor administratiei locale pentru anul 2000 risca sa esueze lamentabil. Cele 100 de apartamente ce urmau sa fie cumparate de pe piata imobiliara vor deveni o promisiune neonorata. Pina acum, cind mai sint doua luni si jumatate din acest an, n-au fost luate decit 16 apartamente. In acelasi timp a ramas in aer si achizitionarea de catre RATC a 50 de microbuze noi, care ar fi trebuit sa concureze cu firmele de maxi-taxi. Lunile au trecut una dupa alta, iar acum, la sfirsit de an, se vorbeste deja de reluarea proiectelor in 2001. Un intreg aparat birocratic se misca extrem de greoi, ratacit prin labirintul normelor, subordonarilor si a lipsei de interes. Se pierde un timp pretios care, din pacate, costa zeci de miliarde de lei din buget. Se pare ca pentru sefii orasului vorbele incep sa o ia inaintea faptelor.
Acum un an, primarul Constantin Simirad a anuntat un program de anvergura in domeniul locuintelor. Cu banii incasati din vinzarea spatiilor comerciale urmau sa fie cumparate 100 de apartamente. El a ajuns la concluzia ca este mult mai rentabil sa cumperi apartamente decit sa construiesti locuinte noi. Ideea parea rezonabila din toate punctele de vedere, fiind prezentata si in campania electorala locala ca un exemplu de pricepere administrativa. Pretul unei locuinte din fondul locativ existent este de doua ori mai ieftin decit alta noua. Cu aceiasi bani se puteau cumpara 100 de apartamente, in loc de construirea a 30 de apartamente noi.
Din vinzarile de spatii efectuate in cursul anului 1999 au ramas in contul Primariei 8 miliarde de lei, la care s-au adunat alte 4 miliarde in cursul acestui an. Pina acum, s-au cheltuit doar 1,5 miliarde de lei pentru 16 apartamente. Mai mult de 10 miliarde de lei putrezesc la Trezorerie, fara nici o dobinda. Exista bani, dar nu sint cheltuiti.
Interzicerea dreptului la habitatie, o conditie dezarmanta
S-a asteptat votarea bugetului, in luna mai, iar apoi a urmat campania electorala. Proiectul "100 de apartamente pentru ieseni" a fost tras pe linie moarta timp de trei luni. Apoi s-a format o noua comisie, au inceput discutiile cu alti oameni si alte idei.
La usa Primariei au venit in lunile octombrie – decembrie ale anului trecut 200 de cetateni cu oferte de vinzare a apartamentelor. In momentul de fata, mai exista o singura oferta de vinzare la Primarie. Oamenii si-au pierdut interesul pentru contractele cu Primaria, nefiind dispusi sa astepte mai bine de jumatate de an pina la primirea banilor. Toate ofertele au fost retrase intre timp pentru ca Primaria nu a fost dispusa sa accepte un drept de habitatie de 30 de zile. In general, cetatenii care intentioneaza sa vinda un apartament opteaza pentru acest drept de habitatie pentru a avea posibilitatea, in acest timp, sa-si achizitioneze o alta locuinta.
Primarul Constantin Simirad a explicat la vremea respectiva ca nu vrea sa se complice cu eventuala evacuare din apartament a unui cetatean care ramine peste timpul acordat. Aceasta decizie a fost stipulata si in hotarirea Consiliului Local. Banii urmau sa fie deblocati din cont doar in momentul eliberarii apartamentului.
Un circuit birocratic ametitor
In plus, cei care au fost dispusi sa vinda locuinta au avut de asteptat citeva saptamini pina la semnarea contractului. Dar care este circuitul dosarelor ?
De la depunerea ofertei la DAFIS sau Primarie, dosarul este analizat de serviciul "Vinzari Locuinte", care estimeaza un pret. Apoi dosarul trece la comisia de evaluare a locuintelor, formata din viceprimarul Vasile Munteanu si mai multi directori din Primarie. Dupa o vizita la fiecare apartament, comisia decide valoarea de cumparare in functie de utilitati (gresie, faianta etc) si starea tehnica a locuintei. Odata pretul fixat, dosarul este trimis la serviciul "Juridic", care verifica documentele din dosar (cartea funciara, existenta unei ipoteci, plata impozitului, plata intretinerii). De aici, dosarul pleaca la Directia Economica, unde este verificat de Controlul Financiar Intern si Biroul de Audit, dupa care pleaca la Contabilitate. Cu semnaturile tuturor acestor sefi de directie si servicii, dosarul se indreapta din nou la serviciul "Juridic", ai caror functionari merg cu dosarul la Notariat. La o agentie imobiliara, o tranzactie dureaza citeva zile, iar la Primarie traseul este parcurs in citeva saptamini. Nimeni nu s-a gindit sa infiinteze temporar un birou care sa se ocupe de aceasta problema si care sa functioneze exact ca o agentie imobiliara. Zeci de functionari, pe care nimeni nu-i la rost, invirt acelasi dosar, si-l paseaza de la un sediu la altul, dintr-un sertar in altul.
Miliarde de lei care se ofilesc in conturi
Oamenii s-au plictisit sa astepte banii platiti de Primarie. Au renuntat la oferte, si si-au gasit alti cumparatori.
Mai sint doua luni pina la sfirsitul anului pentru a cheltui 12 miliarde lei. Viceprimarul Vasile Munteanu este insa optimist. "Putem cheltui banii, mai ales daca reusim sa cumparam un camin de nefamilisti. Nu cred ca vom avea dificultati. Este bine ca avem bani, vom gasi noi o modalitate sa-i cheltuim", a explicat acesta.
Deocamdata, cumpararea unor camine de nefamilisti este ipotetica, negocierile cu diverse societati comerciale fiind in impas. Dupa cum spuneam, la Primarie exista doar o singura oferta de vinzare a unei garsonierie. In plus, functionarii Primariei nu au fost pusi sa caute oferte din ziare, asteptind comozi la birou sa primeasca dosare de la cetateni.
Abia acum, cu doua luni inainte de sfirsitul anului, sefii Primariei au ajuns la concluzia ca trebuie sa cheltuiasca banii.
Viceprimarul Vasile Munteanu a considerat ca ideea cautarii ofertelor in ziare poate fi aplicata la Primarie si a cerut functionarilor sa vina in doua saptamini cu 20 de oferte valabile de cumparare a apartamentelor. Chiar si asa, Primaria va ramine cu miliarde de lei in cont, costul celor 20 de locuinte fiind estimat la aproximativ 3 miliarde lei. Ceilalti bani, 7 miliarde lei, se vor regasi in contul Primariei, la rubrica "Locuinte sociale", in bugetul anului urmator.
Cu aceasta optica si in acest ritm, banii pentru locuinte s-ar putea sa putrezeasca in Trezorerie.
Afacerea ROCAR – o nebuloasa a Consiliului Local
Afacerea "Rocar" este o alta nebuloasa. De aceasta data, si-a bagat coada si Consiliul Local, cel ales dupa 4 iulie. Inca de la inceputul anului, RATC si-a propus sa cumpere 50 de autobuze noi, care ar fi insemnat primele mijloace de transport luate de administratia iaseana direct de pe liniile tehnologice in ultimii 20 de ani. Microbuzele sint de capacitate mica, 27 de locuri pe scaune si 13 in picioare, si trebuiau sa concureze cu firmele de maxi-taxi, a caror cota de piata a crescut fulminant in ultimii doi ani. In plus, noile autobuze aveau misiunea de a marca trecerea transportului public intr-o noua etapa de dezvoltare, cea de la asigurarea cantitatii la asigurarea calitatii, in pas cu cresterea pretentiilor calatorilor. Noile masini sint rapide, se strecoara usor prin traficul aglomerat, au aer conditionat; intr-un cuvint, sint moderne.
Proiectul a trecut prin vechiul Consiliu Local in luna aprilie. S-au facut caietele de sarcini, s-a tinut licitatia, ulterior a fost repetata pentru a se gasi o oferta si mai convenabila, opinia publica a fost anuntata de rezultate, autobuzele trebuiau sa misune prin Iasi incepind cu luna septembrie, cel tirziu octombrie.
Cu toate acestea, proiectul este in pragul anularii. La ultima sedinta, noul Consiliu Local n-a agreat conditiile de cumparare, alesii iesenilor preferind sa amine luarea unei hotariri. Ca si in cazul apartamentelor, pentru RATC, timpul pierdut inseamna bani. Consilierii nu vor ca autobuzele sa fie cumparate in leasing, acreditind ideea ca se plateste inutil dobinda. Totusi, leasing-ul a fost inventat in aceste conditii: ai un bun in mina si il platesti in rate, la un pret ceva mai mare. Executivul s-a lasat convins de legislativ, adica de consilieri. In sedinta a triumfat ideea cumpararii in etape a unui numar mai mic de autobuze, cu bani gheata: intr-un an – cinci bucati, in urmatorul – 10, s.a.m.d. Socoteala din tirg este insa cel putin la fel de dezavantajoasa cu cea de acasa: RATC obtinea imediat 50 de autobuze pe care le platea in patru ani, pe cind cumpararea in etape a aceluiasi numar de mijloace o pune in imposibilitatea de a le folosi acum, cind are nevoie de acestea.
Pentru RATC, momentul actual este unul de cotitura. In ultimele 9 luni, operatorii de maxi-taxi au acaparat 10% din piata. Aceste firme prospera, iar intr-un viitor apropiat ar putea avea bani suficienti pentru a se dezvolta. Pentru RATC nu este acelasi lucru sa iasa la traseu cu 50 de microbuze noi in acelasi timp cu a scoate pe piata intii 5 bucati, alte 10, s.a.m.d. "Am pierdut 650.000 – 700.000 de calatori pe luna. Aceasta inseamna 1,7 miliarde de lei pe luna. Rata la leasing era de 1 miliard pe luna. N-am fi cistigat toti calatorii inapoi, dar o parte din ei tot i-am fi obtinut si am fi recuperat banii pe care-i plateam. Speram sa rezolvam totusi problema, sa-i convingem pe consilieri ca aceasta solutie este eficienta", ne-a declarat Petru Girlea, directorul RATC.
Situatia pare absurda: proiectul a fost deja votat in vechiul Consiliu, insa noii alesi vor sa decida singuri cum este mai bine. Pe de o parte este firesc ca responsabilii de patrimoniul public sa fie vigilenti. Pe de alta parte, ritmul in care se iau hotaririle in administratie este extrem de greoi. Sedintele sint lunare, un proiect dificil, cum a fost cazul acesta, se amina de la o sedinta la alta, timpul trece pe nemasurate. Iar executivul s-a predat Consiliului fara sa ia in calcul acest timp pierdut. Timp care inseamna bani. (Fanica DUMITRASCU, Sever STOIANOV)
