Ieseni, iata scadentarul!

Sefii Primariei au indatorat o generatie de ieseni. In ultima perioada au fost puse in practica idei despre care s-a discutat inca de pe vremea fostului primar Constantin Simirad. Municipalitatea a inceput sa gajeze banii iesenilor inca de anul trecut, cind a demarat contractul de achizitie in leasing a celor 50 de autobuze MAZ. La cele peste 10 milioane de euro cit reprezinta valoarea contractului s-au adaugat la inceputul acestui an alte aproape 100 milioane euro, in credite luate de Primarie de la BERD pentru modernizarea sinei de tramvai, de la Dexia pentru mai multe proiecte de investitii sau garantate de municipalitate, cum este cazul imprumutului de 20 de milioane euro de la BERD pentru CET. Toate aceste imprumuturi vor fi achitate de ieseni pina in anul 2028, inclusiv, an in care marea majoritate a celor implicati acum in contractarea creditelor vor fi deja pensionari. In total, municipalitatea va trebui sa dea inapoi peste 166 milioane euro pentru cele aproximativ 100 milioane imprumutate, presupunind ca Primaria va rambursa si creditul garantat pentru CET. Virful sumei anuale ce trebuie prinsa in buget pentru plata creditelor este in 2012, cind municipalitatea ar trebui sa ramburseze 51 milioane lei, adica peste 15 milioane euro. Practic, in acel an, Primaria ar trebui sa ramburseze o suma egala cu intreg imprumutul pentru modernizarea sinelor de tramvai. "Ziarul de Iasi" va prezinta pe larg pe ce se vor cheltui banii rambursati pina in 2028, cu argumente pro si contra vizavi de oportunitatea finantarii lor prin credite.

Credit pe 20 de ani pentru strazi

In linia de finantare de 200 milioane lei au fost incluse in acest an opt proiecte. Acestea ar urma sa fie realizate cu jumatate din creditul luat de la Dexia. Unul dintre cele mai contestate proiecte prinse in linia de finantare este cel prin care se intentioneaza construirea unei parcari in spatele Palatului Roznovanu. Sefii Primariei au alocat, cu aprobarea consilierilor locali, peste 13 milioane lei pentru parcarea de pe Aghata Barsescu. "Sub nici o forma parcarea nu trebuia inclusa in linia de finantare. Sint oripilat. Se duc 13 milioane lei pe un proiect in care Primaria nu are voie sa bage bani. Acea investitie trebuia facuta de un privat care sa aduca bani la bugetul local. Ar fi platit doar cei care ar fi parcat acolo. Asa, platesc toti iesenii, de la batrinul cu toiag si pina la cel cu masina scumpa", a declarat senatorul democrat Dan Carlan. De cealalta parte, primarul Gheorghe Nichita sustine ca investitorii privati nu sint interesati sa preia parcarile din Iasi. "Ei vor sa faca spatii comerciale. Parcarile simple nu aduc bani pentru privati. Aici lucram pe doua fronturi. Nu pot sta cu miinile in sin si sa nu fac nimic. De aceea am dat drumul la acest proiect. Pe de alta parte, vom scoate la licitatie doua amplasamente pentru parcari subterane. Sa vedem cine o sa vina la licitatii", a spus Nichita. Parcarea gindita de sefii din Palatul Roznovanu a fi realizata din creditul Dexia ar urma sa aiba o capacitate de aproximativ 400 de locuri.
Pentru 2007, cea mai mare suma din imprumut a fost alocata pentru modernizarea strazilor. Astfel, pentru reabilitarea a peste 55 de km de strazi, municipalitatea a alocat 41,3 milioane lei. Pina la rambursarea imprumutului insa, aceleasi strazi vor avea din nou nevoie de investitii masive. "Daca refaci o strada complet, intre 7 si 10 ani nu ai voie sa mai faci nimic. Nici macar nu mai trebuie sa cheltui pentru intretinere, ci doar pentru marcaje stradale sau indicatoare", a explicat Catalin Neculau, directorul Citadin. Concret, strazile modernizate anul acesta vor avea nevoie de interventii cel mai tirziu in 2017, cind Primaria mai are inca 11 ani de rambursat imprumutul luat de la Dexia. "Cu acest proiect sintem de acord. O asemenea investitie nu va putea fi prinsa in bugetul local, nu ar fi destui bani. Nici nu poti sta sa astepti pina ai destui bani", a afirmat Carlan.

10% din necesarul de locuinte sociale

Al doilea proiect ca valoare, din imprumutul de 200 milioane lei, este cel al locuintelor sociale. Concret, in 2007, municipalitatea intentioneaza sa cheltuiasca 17,5 milioane lei pentru a construi 224 de locuinte sociale in Metalurgie. Consilierul local liberal Radu Botez sustine ca locuintele sociale ar putea fi construite pe banii privatilor. "Nu este o gindire clara cu locuintele sociale. Cred ca privatii ar putea investi in astfel de constructii si sa isi recupereze banii de la Primarie. Astfel, Primaria ar da banii in timp, fara a plati comisioane sau dobinzi", a spus Botez. Primarul sustine ca asteapta privatii cu propuneri pentru locuintele sociale. "Sa vina. Nu opresc pe nimeni. La Iasi e nevoie de macar 3.000 de locuinte in urmatorii ani. Eu am demarat doar 10%. Sa le faca ei pe restul, macar 500 sa faca. Sint total de acord la parteneriate. Noi sa dam terenul, Guvernul sa mai dea o parte din bani si privatii sa faca locuintele", a completat Nichita.
Tot din bani imprumutati se va finanta si realizarea sistemului informatic al Primariei. Astfel, pentru 2007 s-au alocat 5,6 milioane lei pentru implementarea acestui proiect. Pina in 2028, cind se va rambursa tot imprumutul, programul realizat va fi cu mult depasit. "Nu stiu daca acel sistem va functiona vreodata", a declarat Botez.
In linia de finantare de 100 milioane lei vor mai intra cofinantarea depozitului ecologic cu 7,1 milioane lei, finalizarea pasajului de la Hala Centrala cu 4 milioane lei, cadastrul general cu 4,9 milioane lei sau modernizarea iluminatului public cu 6,3 milioane lei.

Investitiile in tramvaie si CET, contestate de liberali

Municipalitatea a parafat la inceputul acestui an si un imprumut de 15 milioane euro, respectiv peste 51 milioane lei, cu BERD. Banii de la banca europeana ar urma sa fie investiti in modernizarea a aproximativ 33 km de cale simpla de rulare. Sefii Primariei sustin ca, dupa aceasta investitie, timp de 30 de ani nu vor mai fi probleme la portiunile reabilitate. "Consider ca investitiile in sina nu sint rentabile. Daca ne gindim si la circulatia auto, cred ca in anumite zone nu se impune modernizarea retelei", a afirmat Botez. Sefii Primariei sustin insa ca tramvaiele reprezinta viitorul in transportul in comun. "In liniile de tramvai sau in strazi nu vine nimeni sa investeasca. Este un proiect foarte oportun. In viitor, in zona centrala, care este aglomerata, nu se va mai circula cu masinile. De aceea e nevoie de transport de mare capacitate. Chiar va decongestiona traficul. Asa e in toate marile orase", a spus Nichita.
Tot in acest an s-a finalizat si documentatia pentru un imprumut luat de CET de la BERD. Creditul este garantat de Consiliul Local, astfel ca va afecta gradul de indatorare al bugetului local. Alaturi de cele 20 de milioane euro imprumutate de la BERD, contractul prevede si o suma nerambursabila de 7 milioane euro, de la Guvernul Elvetiei, alaturi de alte peste 4 milioane euro, contributia proprie a CET. "Aceasta societate este un lucru falimentar pentru Iasi. Maninca bani si de la bugetul local, dar merge doar in pierdere. Problema este ca si cei care nu mai sint racordati la CET platesc pentru societate, banii fiind luati din bugetul local", a completat Botez. Pe de alta parte, primarul sustine ca investitiile de la CET vor conduce la rentabilizarea societatii si la oferirea de servicii de calitate catre populatie. "Timp de 12 ani nu s-a facut nimic la CET. De aceea acum trebuie investiti multi bani. Am facut multe studii si toate spun ca avem nevoie de investitii. Chiar Guvernul are programe pentru investitii la astfel de societati de termoficare", a adaugat Nichita.

Cum au cheltuit banii din imprumuturi primariile din Timisoara si Tirgu Mures

In ultimii ani, mai multe municipalitati au decis sa apeleze la credite pentru a-si realiza obiectivele de investitii. Astfel, primaria Timisoara a luat in 2005 un imprumut de 150 milioane RON. Cea mai mare suma de bani a fost alocata la Timisoara pentru modernizarea strazilor. Astfel, din creditul total de 150 milioane lei, aproximativ 80 milioane lei au fost alocate acestui sector. Alte investitii realizate din imprumut la Timisoara sint extinderea si modernizarea retelelor de apa cu 12,5 milioane lei, reabilitarea iluminatului public cu 5,8 milioane lei sau modernizarea retelelor de termoficare cu 4 milioane lei. "In general, majoritatea banilor luati prin credite de municipalitati se duc pe infrastructura rutiera. La Timisoara au luat-o de jos si, odata cu strada, au refacut si utilitatile, toata infrastructura", a declarat Valentin Miron, reprezentatul VMB Partners, care, alaturi de societatea de avocati "Tuca, Zbarcea si Asociatii", a negociat imprumutul de 200 milioane lei de la Iasi.
Si primaria Tirgu Mures a contractat un imprumut de 52 milioane RON. Banii s-au dus in special pe modernizarea locuintelor sociale, 2,4 milioane lei, si reabilitarea strazilor, aproape 35 milioane lei. Alte proiecte finantate de primaria Tirgu Mures sint extinderea retelelor de apa, unde au fost alocate 6,5 milioane lei, sau a conductelor de energie termica, cu 1,5 milioane lei.

Cum se face rambursarea imprumuturilor

Creditele luate sau garantate de Primarie vor afecta direct bugetul local. Astfel, in cazul imprumuturilor contractate direct de Primarie, banii vor fi rambursati direct de la bugetul local. In fiecare an, suma reprezentind rata creditului si dobinzile va trebui sa se regaseasca la cheltuieli in buget. Conform legii, in bugetul local vor trebui prinse si sumele aferente rambursarilor imprumuturilor garantate de CL. Pina in prezent, municipalitatea a garantat achizitia microbuzelor galbene si a autobuzelor MAZ de la RATP. In plus, municipalitatea a garantat imprumutul de 20 milioane euro luat de CET. "Cu toate aceste credite luate in calcul, cel mai mare grad de indatorare va fi in 2012. Atunci vom atinge 16,8% din veniturile proprii ale Primariei. Am estimat ca veniturile proprii vor creste cu cite 6% pe an, in conditiile in care Ministerul de Finante accepta o crestere de 10% pe an", a explicat Victorel Lupu, directorul economic al Primariei. Potrivit legii, gradul de indatorare al municipalitatii nu poate depasi 30% din veniturile proprii estimate.