Ieseni, nu vom mai incapea in oras!

Iasul se va putea totusi extinde pe orizontala doar pe seama comunelor din jur, zona care nu va mai aduce insa beneficii financiare, prin impozite sau alte taxe, municipalitatii. Costurile implicate de refacerea infrastructurii din satele limitrofe sint insa enorme. Oricit de scumpa insa, aceasta pare sa fie singura solutie pentru criza de terenuri libere. Cititi  mai jos o interesanta si amanuntita analiza despre tendintele si posibilitatile de dezvoltare a Iasului.

Iasul se va confrunta in citiva ani cu o acuta criza a terenurilor. Comparativ cu 1990, intravilanul municipiului s-a dublat. Daca se va mentine acest ritm, in urmatorii doi ani Iasul va ramine fara teren extravilan. Daca in 1990 terenul situat in extravilan era de 5.530 ha, in prezent municipiul mai are doar 1.600 ha in extravilan, la care se adauga aproximativ 700 ha de padure. Specialistii Primariei sustin ca sustin ca Iasul va avea doua posibilitati de dezvoltare viitoare. "Daca se mentine acest ritm de crestere, in citiva ani vom ramine fara teren pentru constructii. Acelasi fenomen a avut loc si in alte municipii. Pe de o parte, spatiile existente vor trebui organizate mai eficient. In afara de cladirile istorice, in locul celorlalte vor aparea cladiri noi mult mai inalte. Pe de alta parte, extinderea se va indrepta spre comunele limitrofe Iasului, unde preturile la terenuri vor creste", a declarat Gheorghe Salceanu, seful Serviciului GIS (Sistem Informational Geografic) din cadrul Primariei. Parerile specialistilor sint impartite in ceea ce priveste dezvoltarea viitoare a orasului. Pe de o parte, criza terenurilor va fi amplificata de lipsa infrastructurii in zonele de la granitele municipiului, dar si de construirea haotica din ultimii ani. Astfel, in mai multe zone ale Iasului sint deja constructii, dar nu exista strazi adecvate si nici spatiu pentru a reamenaja reteaua stradala. Pe de alta parte, specialistii sustin ca solul nu permite ridicarea de cladiri foarte inalte. "Ziarul de Iasi" va prezinta o analiza amanuntita cu privire la dezvoltarea viitoare a municipiului, dar si a zonelor limitrofe.

Vestul orasului: zona practic inchisa

In 1990, teritoriul administrativ al Iasului era de 9.391 ha, din care doar 3.860 ha reprezentau intravilanul. Existau, astfel, in jur de 5.500 ha de teren agicol, vii si livezi. Retrocedarea terenurilor catre vechii proprietari a transformat insa terenurile in adevarate afaceri imobiliare. Astfel, terenul agricol a fost transformat in amplasamente ideale pentru diverse constructii, in special locuinte. De aceea, proportiile dintre intravilan si extravilan s-au modificat extrem de mult. Din ce in ce mai mult teren a fost trecut in intravilan pentru a se putea construi pe el. Practic, intravilanul s-a dublat fata de anul 1990. "In 2003, intravilanul era de 5.800 ha. In mai putin de trei ani, la sfisitul anului 2006, intravilanul a ajuns la 7.036 ha. Avem deja zone din oras unde nu mai exista extravilan", a precizat Salceanu. Astfel, hartile Primariei arata ca in zona de vest a municipiului, adica spre comunele Miroslava, Valea Lupului, Rediu, deja nu mai exista teren agricol. "Aceasta a fost directia principala de dezvoltare. Acum, s-a ajuns in mare parte la limita extravilanului. Nici spre est, spre Holboca sau Tomesti, nu prea mai exista teren extravilan", a spus Salceanu. El sustine ca singurele portiuni de extravilan ale Iasului au mai ramas spre nordul si spre sudul municipiului. Concret, Iasul mai are astfel de terenuri spre Popricani, Aroneanu si in Bucium, spre Birnova. "In nord ar mai fi in jur de 700 ha de extravilan. Mai este teren si in zona Ciric sau spre Aeroport. Acolo, terenul are insa destinatie speciala, si nu se va putea construi. Alte 1.600 ha de extravilan mai sint in partea de sud. Aici avem insa in jur de 700 ha de padure. Extravilanul din Bucium este fragmentat de trupuri de intravilan. Cred ca sint 7-8 astfel de trupuri, cu suprafete de pina in 100 ha. Acestea sint impartite de-a lungul drumului spre Vaslui", a explicat Salceanu. Concret, iesenii mai au la dispozitie in jur de 900 ha pentru a se extinde, adica de doar 7 ori suprafata fostului Combinat de Utilaj Greu din CUG.

Primaria va comanda strategii de dezvoltare

La nivelul Primariei nu s-a demarat inca un proiect concret care sa traseze liniile generale de dezvoltare a Iasului. Sefii municipalitatii incearca inca de anul trecut sa angajeze doua firme care sa realizeze pe de o parte strategia de dezvoltare, iar pe de alta parte sa actualizeze Planul Urbanistic General. Daca pentru strategia de dezvoltare s-a gasit o firma din Olanda, pentru planul urbanistic licitatia se va relua la inceputul acestui an. "Prin combinarea celor doua studii vom vedea ce si cum putem face. Atunci vom sti si ce regim de inaltime vor putea avea cladirile din Iasi. Daca nu va mai fi teren la Iasi, se va merge spre localitatile din jur, care au terenuri neutilizate. Cel care va dori sa investeasca nu va mai lua de la Primarie decit autorizatiile", a declarat primarul Gheorghe Nichita.

Extinderea pe orizontala: costuri enorme de infrastructura

Concret, in viitorul apropiat, Iasul va avea la dispozitie doua variante pentru a se dezvolta: pe orizontala sau pe verticala. Ambele variante au plusurile si minusurile lor si solicita implicarea activa a autoritatilor locale. In cazul in care municipiul se va dezvolta mai mult pe orizontala, in scurt timp terenurile libere vor fi ocupate de constructii, posibilii investitori sau persoane fizice urmind sa se indrepte spre terenurile libere din jurul Iasului. Cel putin teoretic, un avantaj al acestei variante ar fi ca municipalitatea va putea organiza foarte bine aceste zone, din punct de vedere urbanistic. Ce s-a intimplat pina acum la Iasi nu demonstreaza insa acest lucru. "Nu este un lucru rau ca orasul se dezvolta. Problema este ca terenurile au fost aduse din extravilan in intravilan prin PUZ-uri neorganizate, fara a tine cont unul de altul. S-a ajuns la strazi cind mai mici, cind mai mari, realizate in zig-zag. Eu cred ca solutia este o dezvoltare pe orizontala, dar trebuie planuri urbanistice care sa tina sub control dezvoltarea. Sa se stie ca nu se poate construi cit vrea cineva si unde vrea. O a doua conditie ar fi ca Primaria sa faca infrastructura necesara acestor zone", a afirmat omul de afaceri Radu Botez, consilier local al PNL. In cazul dezvoltarii pe orizontala, beneficii mari vor avea si localitatile din jurul orasului, unde pretul terenului ar putea sa creasca. "Se stia de mult ca Iasul are o suprafata limitata. Problema este ca s-a dezvoltat necontrolat, haotic. Cred ca solutia este dezvoltarea Zonei Metropolitane. Este insa nevoie de un plan unitar de dezvoltare. Altfel, ne sufocam. Deja unii dintre investitori au inceput sa functioneze in jurul Iasului", a explicat consilierul local Ionel Oancea, fost arhitect-sef al municipiului. Marele dezavantaj al dezvoltarii pe orizontala este ca implica costuri imense, greu de suportat de municipalitate. Astfel, va fi nevoie de noi retele de strazi, de canalizare, iluminat public. Totodata, vor trebui extinse retele de gaz metan sau alimentare cu apa, dar si traseele de transport in comun. "Exista zone in Bucium, de exemplu, care se vor bloca in viitorul apropiat. Dezvoltarea a fost facuta fara o gindire urbanistica. Si clientii vor alege in viitor doar zonele care s-au dezvoltat corect, care le ofera conditii bune. Piata se va regla in curind, iar zonele urbanizate necorespunzator vor scadea in valoare", a precizat Bogdan Cihodaru, patronul agentiei imobiliare "Terra".

O solutie: strazi subterane

O alta varianta de dezvoltare a municipiului va fi cea pe verticala. Acest lucru presupune aparitia cladirilor din ce in ce mai inalte, care sa concentreze multe functiuni pe o suprafata mica de teren. Iasul ar putea deveni astfel asemanator cu multe orase mari din lume. "Zgirie-norii" ar rezolva o eventuala criza de spatii de birouri din zona centrala. "Presiunea o sa apara mai ales in zona centrala. Va fi nevoie de spatii comerciale, de birouri sau de hoteluri. Din punct de vedere urbanistic, se observa deja o anumita tendinta pentru constructii inalte. Configuratia orasului arata ca orice cladire inalta nu strica, ci reface silueta orasului", a explicat Oancea. Cladirile foarte inalte vor aglomera insa foarte mult zona centrala, iar municipalitatea va trebui sa regindeasca sistemul de strazi. "Vor trebui gasite solutii pentru a rezolva problema circulatiei, cum ar fi strazile subterane", a adaugat Oancea. Din punct de vedere tehnic, specialistii in constructii sustin ca in Iasi nu se pot construi cladiri cu regim mare de inaltime. "Solul de la noi nu este capabil sa preia incarcari mari. La 11-13 metri adincime gasim tot sol sedimentar, dar ceva mai bun. Nu cred ca se poate vorbi de zgirie-nori. Pentru o constructie de 12-14 etaje supraterane este nevoie de alte 4-5 subterane. Chiar si asa, orice constructie de acest fel implica investitii foarte mari. Fundatiile indirecte ar mai fi o varianta, dar costurile sint si mai mari", a explicat Vasile Musat, profesor in cadrul Facultatii de Constructii, Catedra de Cai de Comunicatii si Fundatii.

Cum se trece un teren din extravilan in intravilan

Iesenii care vor sa schimbe destinatia terenului pentru a putea construi trebuie sa urmeze mai multi pasi. "Pentru inceput, trebuie depusa o cerere la Oficiul Judetean de Cadastru. Dupa obtinerea acestui aviz, dosarul ajunge la Ministerul Agriculturii. Trecerea terenului dintr-o categorie in alta se face la nivelul ministerului", a afirmat Andrei Trofor, purtatorul de cuvint al Primariei. Urmatorul pas este realizarea unui plan urbanistic zonal de catre un specialist. Dupa obtinerea tuturor avizelor necesare pentru PUZ, acesta va intra la analiza in comisiile Consiliului Local, apoi va sta afisat pe site-ul Primariei pentru 30 de zile. "Planul urbanistic va fi analizat si in cadrul Consiliului Local. Dupa aprobarea lui in CL, se poate spune ca terenul este inclus in intravilan. Pentru a construi ceva pe el va fi nevoie de alte planuri urbanistice de detaliu si o autorizatie de constructie", a completat Trofor. Sefii Primariei sustin ca obtinerea tuturor autorizatiilor necesare pentru trecerea unui teren din extravilan in intravilan poate dura intre minim trei luni si chiar peste un an.

Zona Metropolitana Iasi: zeci de mii de hectare neconstruite

Asociatia Zona Metropolitana Iasi aduna pe linga Consiliul Judetean si Primaria Iasi alte 13 comune din apropiere de municipiu. Concret, in primavara anului 2004, comunele Aroneanu, Birnova, Ciurea, Holboca, Letcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Victoria, Valea Lupului si Ungheni au infiintat Zona Metropiltana a Iasului. In total, aceasta asociatie uneste in jurul Iasului o suprafata de aproximativ 100.000 ha. Mare parte din aceste terenuri nu sint ocupate de constructii. Un exemplu elocvent este comuna Birnova, unde din totalul de 4.680 ha de teren, intravilanul ocupa doar 680 ha.