Iesenii platesc 360 de miliarde pe apa de ploaie

Apa de ploaie a devenit o adevarata mana cereasca pentru RAJAC. Anual, regia obtine venituri frumoase numai din simplul fapt ca ploua. Iar daca nu ploua, taxa tot se aplica. In prezent, formula de calcul aplicata de RAJAC are la baza o valoare multianuala a precipitatiilor cazute. Lunar, numai din taxa pe "apa meteorica", furnizorul de apa isi rotunjeste veniturile cu aproximativ 3 milioane lei, adica in jur de 30 miliarde lei vechi. Adica, in 12 luni, RAJAC stringe 360 de miliarde de lei vechi.
 

Pentru RAJAC, apa de ploaie s-a dovedit a fi o adevarata afacere. Din 2001, regia a instituit o taxa pe apa de ploaie cazuta. Vehement contestata atit de populatie, cit si de agentii economici, aceasta taxa si-a dovedit din plin eficacitatea. Conform celor declarate de reprezentantii regiei, veniturile provenite din acest impozit se ridica lunar la 3 milioane lei. Un calcul matematic arata ca profitul net de 10,7 milioane lei, inregistrat in 2006, poate fi acoperit numai din "taxa pe apa de ploaie" in aproximativ 3 luni si jumatate.

Oficialii RAJAC sustin ca nu este vorba despre o "taxa", ci despre un serviciu care este tarifat. "Nu este o taxa, cum gresit este perceputa de cei mai multi, ci un serviciu de canalizare a apei pluviale care se plateste. Aici intra colectarea, transportul, tratarea si epurarea apei respective. In plus, uneori cheltuielile sint mai mari decit veniturile incasate, deoarece apa de ploaie vine mai incarcata decit apa normala care ajunge in canalizare. Lunar, veniturile din aceasta taxa sint in jur de 3 milioane lei. Oamenii nu se gindesc la faptul ca tot acest serviciu implica o serie de cheltuieli cumulate, atit cu substantele folosite la tratarea apei, cit si cu energia electrica sau taxele platite catre Apele Romane", a declarat Razvan Manolache, purtatorul de cuvint al RAJAC.

Cu toate acestea,  unii dintre ieseni sint nemultumiti de impunerea acestei taxe. Valentina Popa locuieste la casa, in zona Copou. Femeia sustine ca stringe apa de ploaie pentru a uda gradina de zarzavaturi. "Eu string apa pentru ca am nevoie de ea la udat. Apa nu ajunge in canalizare, ci in pamint. Cu toate astea, banii respectivi ii platesc. E ca si cum cum as plati apa de ploaie, care cade din cer si imi uda gradina", a afirmat Valentina Popa.

Nici dezvoltatorii imobiliari nu sint incintati de faptul ca sint nevoiti sa plateasca aceasta taxa. Mai mult, Vali Florea, reprezentantul complexului de locuinte Copou Bellevue, sustine ca zona rezidentiala are prevazut un sistem propriu de colectare a apelor pluviale. "Nu ma mira si nu ma incinta aceasta taxa. Cu toate ca am creat un sistem propriu de colectare, taxa trebuie platita. Avem un nivel foarte ridicat de taxe si impozite", a declarat Vali Florea.

"Taxa" va fi recalculata dupa ce RAJAC se transforma in societate pe actiuni

In prezent, RAJAC aplica o cota de 0,3 metri cubi pentru fiecare metru patrat construit si 0,1 metri cubi pe metru patrat la suprafetele neconstruite. In cazul in care suprafata neconstruita este mai mica decit jumatate din totalul suprafetei, atunci se aplica numai coeficientul de 0,3 metri cubi.

Taxa se plateste anual, pe baza unor valori ale precipitatiilor multianuale. Concret, in cazul unei suprafete de 4.200 metri patrati, din care 200 metri patrati construiti, taxa anuala pentru apa meteorica se va ridica la 460 lei.

"In acest moment serviciul se plateste in functie de suprafata construita si neconstruita, iar tariful este acelasi perceput pentru apa menajera canalizata, respectiv 1 leu/metru cub", a explicat Manolache.

Oficialii RAJAC au anuntat ca metodologia de calcul a taxei va fi modificata. Mai exact, apa meteorica va fi platita in functie de precipitatiile lunare. Ioan Toma, directorul regiei, afirma la sfirsitul lunii februarie ca modificarea va intra in vigoare odata cu transformarea regiei in societate comerciala. Calculul va fi facut in functie de datele furnizate de Institutul de Meteorologie cu privire la cantitatea de precipitatii cazuta in luna precedenta.