Judetul s-a colorat peste noapte in portocaliu

Ultima mare campanie de racolare a alesilor locali s-a incheiat. Termenul impus de lege primarilor si consilierilor pentru a se decide in ce partid vor sa ramina a expirat azi noapte, la ora 24. Timp de doua luni, PNL si PD s-au intrecut in a-i convinge pe primarii altor partide sa-si schimbe culoarea politica. La rindul sau, PSD si-a trimis oamenii sa bata judetul in lung si-n lat pentru a-i convinge pe primari si consilieri sa ramina fideli partidului. Batalia a fost cu atit mai dura cu cit, din aceasta zi, daca vreun ales local demisioneaza din partid, el va trebui sa renunte, conform legii, si la functia detinuta in administratie. Cu alte cuvinte, primarii care s-au decis in aceste zile la un partid vor trebui sa ramina in acesta. Razboiul dintre cele doua grupari politice s-a sfirsit la Iasi cu o victorie zdrobitoare a aliantei PNL-PD. Aceasta a reusit practic sa inverseze rezultatele alegerilor locale din 2004, lasind PSD cu doar jumatate din primarii obtinuti in urma cu doi ani. Peste noapte, harta judetului s-a colorat in portocaliu intens. Cu noua harta politica a judetului, vicepresedintele filialei iesene a PSD, Lucian Flaiser, nu a putut decit sa constate evidenta. Banii promisi sau impartiti in stinga si-n dreapta catre primarii PNL-PD i-au convins pe multi primari PSD sa-si schimbe optiunea politica. „Nu credeam ca se poate ajunge pina aici”, a constatat cu amaraciune Flaiser. „Ziarul de Iasi” va prezinta astazi situatia schimbarilor din judet in urma migratiei politice din ultimele 45 de zile.
PSD: 70% dintre primari in 2004
Alegerile locale din 2004 au reprezentat un succes incontestabil al PSD, acesta obtinind aproape 70% dintre primarii. Astfel, in urma alegerilor din 2004, PSD controla 66 din primariile judetului, PNL 17, iar PD doar 9. Restul erau primari din PNT-CD, PNG si PUR (PC). Dupa un prim val de racolari desfasurat anul trecut, in urma caruia PSD a pierdut aproximativ 20 de primari, apele politicii iesene s-au linistit pentru citeva luni. Modificarea legii alesilor locali a aruncat insa intreaga scena politica in aer. Conform legii, primarii si consilierii locali sau judeteni trebuiau sa depuna, pina pe 10 august, declaratii de apartenenta politica, in care sa mentioneze partidul din care fac parte. Dupa 10 august, demisia din partid atrage dupa sine pierderea functiei din administratia locala. „O astfel de lege era foarte importanta pentru mediul local, dar ar fi trebuit aplicata si pentru parlamentari”, a comentat sarcastic presedintele CJ, Lucian Flaiser. Banii acordati cu generozitate de Guvern, indeosebi comunelor conduse de primari PNL sau PD, i-au facut pe multi primari PSD sa se gindeasca de doua ori inainte de a se decide sa ramina in partidul pe listele caruia au fost alesi. Astfel, din 125 de miliarde alocate Iasului pentru investitii in perioada 2005-2006 prin hotariri de Guvern, aproape 80% au ajuns la comunele controlate de PNL sau PD.
Cei mai isteti au ramas independenti
Alianta DA a devenit astfel un magnet aproape irezistibil pentru primarii din alte partide. Din cei 66 de primari pe care ii avea in 2004, dupa numai doi ani PSD a pierdut aproape jumatate, in prezent partidul raminind cu doar 34 de primari. Liderii PNL sustin ca au un numar de 32 de primari, iar cei ai PD se lauda cu 28. O situatie usor schimbata, care arata cit de vulnerabili sint primarii judetului, apare din calculule realizate de „Ziarul de Iasi”. Astfel, dupa discutiile cu primarii, cu reprezentantii CJ si cu liderii politici a reiesit ca PSD ramine cu acelasi numar de 34 de primari, cifra declarata si de reprezentantii partidului. Situatia este diferita la nivelul PNL, unde apare un numar de 33 de primari, si la PD, unde apar doar 26 de primari. Practic, ultimele zile au reprezentat pentru alesii locali un adevarat infern, fiind pusi in situatia de a se decide pe ultima suta de metri. PSD a reusit sa ii convinga pe primarii din Strunga si Motca sa se intoarca de la Alianta DA, unde abia se inscrisesera, inapoi in partid. Alti primari, inclusi in calculele partidelor politice ca membri de partid, s-au hotarit in ultimul moment sa ramina independenti. Astfel au procedat primarii din Erbiceni si Ciohorani, care au demisionat din PSD, dar nu s-au inscris in alt partid. Cei doi au marele avantaj ca sint exceptati de la prevederile dure ale legii. Daca, miine, primarul comunei Erbiceni, Constantin Ivan, s-ar hotari sa revina la PSD sau sa se indrepte spre PNL sau PD, si-ar pastra linistit mandatul. Cifrele definitive cu privire la apartenenta politica a primarilor si consilierilor locali din comune, depuse la comuna, vor fi cunoscute in zilele urmatoare, pe masura ce datele vor fi centralizate la nivelul CJ.
Flaiser: „Sint primari care s-au saturat de controale”
Din datele inregistrate pina acum, confruntate cu declaratiile primarilor sau ale liderilor politici, 30 de primari au demisionat din PSD, fapt care a pus pe jar filiala locala a PSD. In ultima clipa, PSD a incercat sa salveze situatia. Primarul Gheorghe Nichita, presedintele filialei judetene a PSD, si-a aminat chiar o deplasare in SUA la inceputul lunii august, motivind la acea vreme ca trebuie sa fie in tara in perioada in care membrii partidului decid unde depun declaratia de apartenenta politica. Mai mult, liderul PSD s-a declarat revoltat de modalitatile de racolare folosite de partidele Aliantei, sustinind ca cei mai multi primari sint chemati la Bucuresti pentru a semna declaratiile de apartenenta politica si ca sint „mituiti”. Controalele directionate politic au reprezentat o alta modalitate de „convingere” a primarilor PSD, reclamata de Nichita. Pozitia acestuia a fost sustinuta ferm si de adjunctul sau, Lucian Flaiser. „Nu ma intereseaza unde au plecat primarii, dar am ramas profund surprins de trecerea multor primari de la PSD la alte partide politice, primari care au fost sprijiniti de partid. Sint cazuri concrete de primari care s-au saturat de controale si care mi-au spus ca pentru binele comunitatii trec la partidele de la putere. Mai exact, primarii comunelor Ion Neculce, Holboca sau Romanesti mi-au spus ca au fost amenintati ca nu vor primi bani pentru investitii daca nu trec la PNL sau PD”, a precizat Flaiser.
Seful filialei iesene a PNL, deputatul Relu Fenechiu, a respins acuzatiile. Acesta sustine ca a sprijinit mai multi primari, fara a conditiona insa ajutorul de depunerea unei adeziuni la PNL. „Nu au existat presiuni politice. Am ajutat primarii care au cerut sprijin. Primarii din Tibanesti sau Erbiceni au fost ajutati fara a fi conditionati”, a precizat Relu Fenechiu. Cei doi primari mentionati de Fenechiu nu sint intr-adevar membri ai PNL. Cel din Tibanesti, Dumitru Spulber, insa, este membru al PC, partid aflat in coalitia de guvernare alaturi de PNL si PD. La rindul sau, Constantin Ivan, din Erbiceni, a plecat din PSD pentru a ramine independent.
Presedintele CJ a declarat greva semnaturii
Un alt partid care a avut mult de cistigat in ultimele 45 de zile a fost PD. Acesta se poate lauda cu un numar considerabil de primari. In doi ani, PD si-a triplat numarul de primari pe care ii detine in judet. „Alegerile din 2004 au fost caracterizate de o puternica influenta a PSD. A existat o presiune la acea vreme, iar acum s-a obtinut un echilibru intre fortele politice”, a apreciat senatorul Dan Carlan, presedintele PD Iasi. Liderul PD sutine ca alesii s-au asezat acolo unde trebuie, iar pentru PD noii primari reprezinta o „imensa responsabilitate”.
Ca reactie la metodele de „racolare” a membrilor PSD, vicepresedintele Lucian Flaiser a declarat ca nu va mai semna nici un proiect de hotarire de guvern. „Am semnat ultima hotarire prin care se solicita fonduri guvernamentale, tot pentru comune cu primari PNL-PD. Fara semnatura mea nu se pot da banii. Le-au promis primarilor bani. Sa vad de unde ii vor da! Voi spune si altor presedinti de CJ din alte judete sa faca acelasi lucru. Nu credeam ca se poate ajunge pina aici”, a spus Flaiser. Practic, „greva” declarata de Flaiser poate insemna intreruperea totala a alocarii de fonduri guvernamentale catre consiliile locale din judet. Concret, daca un primar vrea sa construiasca un pod in comuna pe care o conduce si nu are fondurile necesare, el poate apela la sprijinul Guvernului. Proiectul de hotarire de guvern intocmit la nivel local, cu fundamentarea tehnico-economica, este inaintat Consiliului Judetean. Semnatura presedintelui CJ atesta faptul ca investitia este necesara, dind „verde” proiectului local si garantind practic corectitudinea cheltuirii banilor pe care Guvernul urmeaza sa ii aloce comunei respective. Presedintii filialelor iesene PD si PNL au apreciat reactia presedintelui CJ ca fiind hazardata. „Nu as fi spus asa ceva nici in ruptul capului. Prin acele hotariri nu CJ da banii, ci Guvernul. Pentru Iasi, altii alearga pentru banii aia”, a precizat Carlan.
Dosarele cu declaratiile de apartenenta politica de la fiecare comuna vor fi trimise la CJ, iar in termen de 30 de zile vor fi inregistrate intr-un Monitor Oficial al judetului. Pina ieri, la ora 16, la CJ erau depuse aproape doua treimi din dosare. „Sint si cazuri in care unii consilieri locali au vrut sa-si schimbe declaratia data initial, dar nu a fost primita decit cea care a fost depusa prima. Mai sint situatii in care un consilier local nu este in tara si ramine fara declaratie depusa. Astepam si celelalte dosare pentru a centraliza datele”, a precizat Vasile Carp, seful compartimentului de coordonare a consiliilor locale din cadrul CJ.