Exclusivitate: Harta colegiilor electorale uninominale

Judetul, spart in sapte

"Ziarul de Iasi" va prezinta, in premiera, harta colegiilor electorale uninominale dupa care vor fi alesi parlamentarii in toamna acestui an, asa cum a iesit aceasta dupa negocierile partidelor politice locale.

Liderii politici ieseni au avut recent o intilnire secreta, la care au negociat ore in sir. Mai ramine de impartit si municipiul. Aici va fi insa mai simplu, preferintele electorale fiind mai omogene. Reporterii nostri au realizat si o simulare, folosind datele ultimelor alegeri, cele europene, din noiembrie 2007. 

Liderii celor mai importante partide din Iasi s-au intilnit simbata trecuta in secret si au schitat impreuna harta viitoarelor colegii uninominale din judet. Intrevederea a avut loc in Sala Verde a Casei Patrate. Dupa aproape doua ore de negocieri intense, Gheorghe Nichita si Anghel Stanciu de la PSD, Dan Carlan si Petru Movila de la PD-L, respectiv Traian Dobre, din partea PNL, au batut satisfacuti palma.

"Ziarul de Iasi" a intrat in posesia "documentului" care prefigureaza in proportie de 90% cum va fi impartit judetul la alegerile parlamentare din toamna. "Am stat toti cu creioanele in mina, am facut calcule si ne-am chinuit pina am gasit o formula de delimitare care sa respecte legea. Aproape ca solutia la care am ajuns este unica", a declarat deputatul PNL, Traian Dobre.

Cea mai mare problema, spun participantii, a fost respectarea procentului de 30%, diferenta maxima admisa de lege intre cel mai mare si cel mai mic colegiu, dupa numarul de locuitori. "Unele mici ajustari mai sint posibile, de exemplu trecerea unei comune dintr-un colegiu in altul. Ca principiu, insa, ne-am pus de acord in linii mari asupra colegiilor", a confirmat si deputatul PSD Anghel Stanciu.

12 plus 5 colegii pentru tot atitia parlamentari

Numarul de voturi obtinut in fiecare Colegiu pentru Camera Deputatilor (simulare dupa rezultatele de la alegerile europene)

Potrivit legii votului uninominal, fiecare judet va fi impartit in colegii de vot, delimitate separat pentru Camera Deputatilor si Senat. Numarul colegiilor va fi egal cu numarul de mandate de senatori si deputati dintr-un anumit judet. Fiecare senator va reprezenta 160.000 de locuitori, iar fiecare deputat un numar de 70.000 de locuitori.

Potrivit recensamintului din 2002, judetul Iasi are o populatie estimata la peste 820.000 de locuitori. Folosind algoritmul de reprezentare din lege, rezulta ca Iasul isi va pastra actualul numar de parlamentari, respectiv 12 deputati si 5 senatori. Cu alte cuvinte, judetul va fi impartit in 12 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 5 colegii, mai mari, pentru Senat. Cu o populatie de 320.000 de locuitori, municipiului Iasi ii vor fi repartizati cel mai probabil 5 deputati si 2 senatori, ceilalti fiind alesi in colegiile din judet.

Potrivit legii, delimitarea colegiilor uninominale va fi efectuata printr-o hotarire a Guvernului, conform deciziei unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proportionalitatii reprezentarii politice in Legislativ. Cel mai tirziu, hotarirea de Guvern ar urma sa apara in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii uninominalului, mai precis la inceputul lunii iulie. Baza va fi insa harta reiesita din negocieri.

Anghel Stanciu: "Am luat in calcul zonele traditionale de tirg"

Numarul de voturi obtinut in fiecare Colegiu pentru Senat

Politicienii prezenti la intilnire au negat la unison ca delimitarea celor sapte colegii de deputati si trei de senatori din mediul rural ar fi avut la baza considerente "obscure". Cu alte cuvinte, spun ei, nu s-a pus nici un moment in discutie impartirea judetului in zone de influenta politica, fapt teoretic posibil conform noii legi. "Criteriul principal a fost compactarea comunelor in cadrul unui colegiu, pentru ca legea cere, ca principiu, acest lucru. Am tinut de asemenea cont de retelele de comunicatii, pentru ca nu poti sa incluzi in acelasi colegiu comune intre care nu exista nici un fel de legatura rutiera", a explicat deputatul PD-L Petru Movila.

El a fost completat de social-democratul Anghel Stanciu, unul dintre promotorii actualei legi a uninominalului. "Am luat in calcul zonele traditionale de tirg, care trebuiau sa ramina in acelasi colegiu, dar si impartirea pe criterii religioase, intre ortodocsi si catolici. Nu poti, de exemplu, sa desparti in colegii diferite comunele catolice din sud-vestul judetului, la granita cu Neamtul. Exista tot felul de legaturi traditionale intre comune, de care nu trebuie sa facem abstractie", a precizat deputatul PSD.

Traian Dobre a negat si el orice fel de criterii politice folosite la stabilirea colegiilor. "Ne-am fi putut imparti colegiile intre noi, dar peste 4 ani cine ne-ar mai fi votat?", a spus Dobre. Potrivit acestuia, cele trei partide se vor intilni in scurt timp si pentru a delimita colegiile din municipiul Iasi. "Va fi mult mai simplu. Va trebui doar sa fim atenti sa nu impartim strazi sau circumscriptii de vot in colegii diferite", a mentionat liberalul.

Nici un partid nu va cistiga mandate uninominal?

Ziarul de Iasi a incercat o simulare a alegerilor parlamentare din toamna,  pe colegiile deja conturate. Am luat drept reper rezultatele obtinute in judet de principalele partide la ultima confruntare din judet, alegerile pentru Parlamentul European. Este vorba doar de o estimare, votul uninominal aducind cu sine o serie de variabile greu de calculat in prezent. Este astfel de asteptat sa conteze in mai mare masura notorietatea candidatilor, banii aruncati de fiecare partid in campanie, precum si culoarea politica a localitatilor din judet dupa alegerile locale din iunie. Chiar si asa, votul din noiembrie 2007 poate fi interpretat drept o tendinta si pentru scrutinul din aceasta toamna.

Candidatii social-democrati par principalii favoriti in zona rurala. In sase dintre viitoarele colegii de deputati si doua dintre colegiile de senatori, PSD a obtinut la euroalegeri cel mai mare procent de voturi. Astfel, social-democratii au teoretic prima sansa in colegiile 1, 2, 3, 4, 5 si 7 pentru Camera Deputatilor. Tot prima sansa ar avea-o si la Senat, in colegiile A (format din Colegiile 1, 2 si 4 de la Camera Deputatilor) si B (corespunzator Colegiilor 3 si 5 de la Camera Deputatilor). Colegiul C pentru Senat, format din Colegiile 6 si 7 de la Camera, ofera o egalitate perfecta: 30,15% - PSD si 30,15% PD-L, rezultate obtinute la alegerile pentru Parlamentul European. In plus, social-democratii pot paria deja pe victorie in Colegiul 2, unde au obtinut in toamna 43,69% din voturi.

De cealalta parte, PD-L pare favorit doar in Colegiul 6 de la deputati. Constient probabil de acest lucru, deputatul Petru Movila si-a aratat deja interesul sa candideze in acest colegiu. El mai are insa un avantaj, fiind nascut in zona, in comuna Tibana. Desi la scrutinul din noiembrie 2007 liberalii au obtinut in premiera mai multe procente in judet decit in municipiul Iasi, PNL pare deocamdata lipsit de sanse la cistigarea vreunui colegiu. Cel mai bun scor obtinut in toamna a fost si in cazul liberalilor in Colegiul 6, respectiv 22,75%.

Sansele reduse de a cistiga prin vot uninominal pur un colegiu sint recunoscute partial si de liderul PNL Iasi, Relu Fenechiu. Deputatul precizeaza insa ca noul sistem pastreaza importanta numarului de voturi obtinute de partide la nivelul intregului judet. "Sint partide care cred ca-si rezolva problema cistigind 3-4 colegii si obtinind scoruri reduse in celelalte. Fals. Tot pe judet se vor face calculele, respectiv distribuirea mandatelor", spune Fenechiu.

Ce modificari importante aduce noul sistem de vot?

Marea miza a alegerilor generale la Iasi, pentru partide, pare a fi tot obtinerea unui rezultat mediu pe judet cit mai bun, cita vreme calculele arata ca nici unul din partide nu va atinge in vreun colegiu majoritatea intentiilor de vot, pentru a avea parlamentari uninominali.

Conform legii, de obtinerea unui mandat poate fi sigur doar cel care obtine intr-un colegiu minim 50% plus unu din voturi. Daca aceasta nu se intimpla, voturile se distribuie procentual candidatilor, pe partide, ca la alegerile trecute. Cu o diferenta, insa: mandatele la partide nu se mai dau in ordinea numelor de pe lista, ordine care pina acum era stabilita de lider, ci in ordinea volumului de voturi obtinute de fiecare candidat in parte.

Cu alte cuvinte, in premiera, calitatea si carisma candidatului vor conta mult mai mult in raport cu sustinerea sefului de partid, chestiune pina acum esentiala.