Caută 
11 MIN
Se pregateste o revolutie in sistemul sanitar. Spitalele vor trece de la 1 ianuarie 2010 din subordinea Ministerului Sanatatii in aceea a autoritatilor locale, pornindu-se de la ideea ca acestea sint mai aproape de problemele din teritoriu si pot asigura o rezolvare mai eficienta si intr-un timp mai scurt a acestora. Pina la 1 iulie urmeaza sa se elaboreze Legea descentralizarii in sanatate si Legea sanatatii publice, ambele intrind in vigoare de la 1 septembrie. Ministerul se retrage astfel din managementul la nivel local, lasind mina libera consiliilor de administratie, organele de conducere ale spitalelor. Cine va detine insa controlul asupra unitatilor sanitare din judet? Cum vor fi administrati banii si cine va asigura finantarea? Care sint avantajele si care sint pericolele ce ameninta sa compromita procesul descentralizarii?
Managerii de spital, evaluati de primar sau de seful CJ
"Autoritatile locale vor avea o mai mare responsabilitate, pe care de altfel si-au asumat-o. Pentru a-si atrage electoratul, vor face in asa fel incit sistemul sanitar, care aduce destule voturi, sa functioneze bine", a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. In functie de specificul spitalului, respectiv judetean, municipal, orasenesc, acesta va intra in subordinea Consiliului Judetean sau a Consiliului Local.
Prin aceasta miscare cea mai mare parte din atributiile pe care pina acum le avea Ministerul Sanatatii prin intermediul reprezentantului in teritoriu, respectiv Directia de Sanatate Publica, vor fi transferate catre autoritatile locale, incepind chiar cu administrarea spitalelor. Managerul nu va mai fi numit prin concurs organizat la minister, ci la propunerea consiliului de administratie al unitatii sanitare.
Pe de alta parte indicatorii pe care trebuie sa-i indeplineasca managerul vor fi in continuare stabiliti prin ordin de ministru, chiar daca evaluarea lor va cadea in sarcina autoritatilor locale. De asemenea, consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, poate aproba modificari de structura organizatorica, restructurari, schimbarea sediului sau a denumirii unor spitale din subordinea lor si acestea insa doar cu aprobarea Ministerului Sanatatii.
Tot in sarcina CJ sau CL cade si aprobarea proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli, a situatiilor financiare trimestriale si anuale si a executiei bugetare. In acelasi timp, autoritatile locale vor avea dreptul sa controleze modul in care spitalele cheltuie fondurile pe care le au la dispozitie, pe cind ministerul nu mai poate face acest lucru.
"Pe plan local sint mai putine lucruri de rezolvat, deci pot fi rezolvate mai rapid, iar la primar sau presedinte de CJ se poate intra teoretic mai usor decit la ministru. Managementul fiind mai apropiat de om, eficienta lui va creste prin aceasta descentralizare", spune prof.dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.
Strategia de descentralizare mai prevede si faptul ca tot ce tine de activitatea din cabinetele medicale sau stomatologice din unitatile de invatamint si de activitatea mediatorilor romi si a asistentilor comunitari trece exclusiv in grija CJ sau CL.
Cei mai multi bani vin de la nivel local, cu exceptia banilor pentru servicii medicale
Poate cea mai importanta prevedere a strategiei este insa faptul ca autoritatile locale vor avea obligatia sa asigure fonduri pentru anumite domenii, respectiv utilitati, reparatii curente, reparatii capitale, consolidari, modernizari si achizitii de obiecte de inventar, echipamente si aparatura medicala, cu exceptia celor de inalta performanta.
Spre exemplu, aparatura din categoria computer tomograf, rezonanta magnetica sau PetScan, vor fi achizitionate in continuare de la nivel central, prin intermediul Ministerului. Pentru celelate echipamente medicale drumurile pline de hirtii si de birocratie se scurteaza, aratind astfel un avantaj al descentralizarii. "Pina acum, pentru achizitionarea unui aparat de performanta medie, trebuiau trimise adrese la minister, licitatii la nivel national, saptamini sau chiar luni in care se asteptau raspunsuri la adrese, diverse aprobari, finalizarea licitatiilor. Acum achizitia se poate face de aici in timp cit mai scurt", spune dr. Cepoi.
Conform strategiei de descentralizare vor exista patru surse de finantare. Astfel, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va da in continuare fonduri pentru servicii medicale contractate de spitale din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate, insa aceste fonduri nu vor mai fi folosite si pentru plata diverselor utilitati care intra acum in grija autoritatilor locale. "Pina acum autoritatile locale aveau posibilitatea de a da bani, dar, daca nu dadeau puteau sa spuna ca nu au de unde si nu-i tragea nimeni la raspundere. De acum inainte acordarea de fonduri devine o obligatie, iar autoritatea locala ar putea fi sanctionata in cazul in care nu o respecta", a declarat dr. Cepoi. Pacientul devine astfel singurul beneficiar.
Ministerul Sanatatii ia in subordine doar alocarea de fonduri doar programele nationale de sanatate, dotarea cu aparatura de inalta performanta, precum si anumite actiuni de sanatate, adica cercetarea, pregatirea medicilor rezidenti si unitatile sau compartimentele de primire urgente. Banii vor veni aici de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii, direct sau prin transferuri.
Cea mai mare schimbare intervine in ceea ce priveste contributia financiara a autoritatilor locale care vor aloca fonduri pentru orice tip de cheltuieli, reparatii curente, capitale, utilitati, consolidari, modernizari si achizitii de obiecte de inventar, anumite echipamente si aparatura medicala. Spitalele mai pot face rost de bani si din alte surse, potrivit legii. In acelasi timp va exista posibilitatea de a dezvolta servicii medicale specifice unei anumite zone sau patologiei care se regaseste cu predominanta la nivel regional.
"Autoritatea locala ar putea sa decida, spre exemplu, ca echipa de fotbal e mai presus decit spitalul"
Proiectul descentralizarii implica si riscuri, cred mai multi medici din Iasi. O problema s-ar putea inregistra in ceea ce priveste pacientii din celelalte judete care vin sa se trateze in Iasi. "In principiu, autoritatea locala nu da bani pentru servicii medicale, deci oricine se poate trata la noi, daca nu se poate in alta parte. Totusi, s-ar putea la un moment dat ca autoritatea locala sa propuna scaderea numarului de paturi pentru ca iesenii nu au nevoie de atitea, deci accesul celor din alte judete s-ar limita considerabil", spune Cepoi. Toate acestea s-ar putea intimpla in contextul lipsei de fonduri.
De altfel, medicii din spitale sint reticenti cind vine vorba de alocarea de bani de catre autoritatile locale. Nu ar fi pentru prima data cind se promite si nu se face. "Orice organism ales trebuie sa-si atraga electoratul, astfel ca autoritatea locala are tot interesul sa se implice in finantarea spitalelor pentru ca asa isi atrage voturi. Exista totusi si riscul ca unele autoritati locale sa nu-si permita sa sustina financiar spitalul, sa nu aiba pur si simplu bani", a mai spus dr. Cepoi.
Un altfel de risc este prevazut de conducerea Colegiului Medicilor din Romania. "S-ar putea ca finantarea sa nu se faca dupa nevoile spitalului. Autoritatea locala ar putea sa decida, spre exemplu, ca echipa de fotbal e mai presus decit spitalul pe lista de prioritati si ca banii trebuie sa se duca acolo in dauna unitatii medicale", declara prof.dr. Astarastoae.
Schimbarea majora este reprezentata de faptul ca, daca pina acum autoritatile locale si cele judetene puteau sa dea bani pentru spitale, de acum nu vor mai avea de ales, acordarea de fonduri devenind o obligatie, nu o optiune. "Daca banii pentru sanatate vor intra la un loc cu toate celelalte fonduri din bugetul mare al CJ sau CL va fi foarte dificil pentru ca exista riscul ca in spital sa nu mai ajunga mare lucru, iar descentralizarea sa nu rezolve problemele financiare ale spitalelor", a spus un medic dintr-un spital iesean.
Daca pina acum se promitea marea cu sarea in campania electorala si apoi apareau scuzele de genul "Nu am avut bani de la minister" sau "N-am avut aprobarile de la centru", acum acestea nu vor mai putea fi folosite. Intr-un fel, promisiunile de campanie devin obligatoriu de indeplinit.
Institutia care va detine presedintia consiliului de administratie va detine controlul
In strategia de descentralizare se precizeaza ca "Autoritatile administratiei publice locale isi vor infiinta structuri proprii de management al unitatilor medicale preluate". Cel mai probabil, aceste unitati vor aduna oameni din fostele Directii de Sanatate Publica, care vor veni aici prin transfer. Atributiile pe care le preia de la minister autoritatea locala se duc de fapt in grija acestor structuri nou formate, numite de altfel Directii de Asistenta Medicala.
Prin viitoarele legi care vor permite aplicarea strategiei de descentralizare se prevede reaparitia consiliilor de administratie de la nivelul spitalelor. Balanta pare sa incline catre autoritatea locala care va avea, conform surselor, cel putin trei membri in consiliul de administratie, cel putin unul dintre ei provenind din propria Directie de Asistenta Medicala. Pe linga acestia va mai fi cite un reprezentant de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, Ministerul Sanatatii, Ordinul Asistentilor Medicali, Colegiul Medicilor si spital. In cazul spitalelor clinice – cum sint majoritatea celor din Iasi – mai apare un reprezentant de la Universitatea de Medicina si Farmacie. Unul din riscurile pe care medicii le-au identificat in strategia de descentralizare este reprezentat de o anumita disipare a autoritatii.
Vor fi prea multi care conduc si care ar putea sa nu se puna de acord in multe privinte, riscind astfel ca sanatatea omului de rind sa treaca in plan secundar, raminind la suprafata doar diverse orgolii ale mai multor sefi. "Este posibila o criza de autoritate. In constiinta publica pina acum era o singura institutie, ministerul, si un singur reprezentant al ei, DSP-ul. Acum sint mai multi implicati. Vor fi probleme mari mai ales daca legislatia nu va prevedea sanctiuni pentru nerespectarea obligatiilor celor care au puterea de a decide", a spus directorul DSP.
Daca aparent CL sau CJ au mai multe voturi, nu este de neglijat nici rolul pe care il poate avea la Iasi UMF, stiut fiind faptul ca rectorul de aici este si presedintele Colegiului Medicilor din Romania, deci obtinerea de voturi in caz de disputa nu ar fi prea dificil de realizat. Puterea se afla la presedintele consiliului de administratie, iar acesta va fi ales de membrii consiliului. Astfel, institutia care isi adjudeca presedintia, va avea cea mai mare putere de decizie. Puterea in Sanatate va fi mult mai divizata dupa descentralizare decit a fost pina acum.
Consiliile de administratie ale spitalelor vor propune managerul pentru institutia in cauza. Din aceste consilii de administratie vor face parte reprezentanti din mai multe institutii, insa cum proportia acestora nu este cunoscuta inca, apare evident intrebarea: "Controleaza spitalul in totalitate autoritatea locala, deci managerul va fi numit pe criterii politice?". Cei care conduc acum sistemul de sanatate iesean cred ca acest lucru nu se va intimpla. "Este mult mai greu ca politicul sa influenteze atit de mult pentru ca pina la urma managerul este propus de un consiliu de administratie format din reprezentanti din mai multe institutii. Diversitatea e buna pentru ca protejeaza impotriva unui monopol", a declarat dr. Cepoi.
De asemenea, comitetul director al spitalului este cel care administreaza practic, insa el trebuie sa dea socoteala in fata consiliului de administratie. La rindul lor, membrii acestuia din urma vor fi nevoiti sa dea socoteala pentru deciziile pe care le-au luat institutiile ai caror reprezentanti sint in respectivul consiliu. Directorul spitalului va avea drept de veto doar in cazul in care consiliul de administratie vrea sa aplice o hotarire care incalca legea.
"S-ar putea sa avem prea multa influenta politica in spitale"
Evaluarea managerului se va face la nivel local dupa o metodologie stabilita la nivel national, prin ordin de ministru. Astfel, se incearca evitarea imixtiunii politicului in stabilirea sortii managerului, acesta putind fi dat afara doar daca nu a indeplinit criterii stabilite la nivel national. Cei din sistem se tem insa de o politizare excesiva la nivel de conducere de spital. "Daca aceasta descentralizare nu e facuta cum trebuie s-ar putea sa avem prea multa influenta politica in spitale. Normele de aplicare a strategiei trebuie elaborate in asa fel incit sa nu permita manifestarea dupa bunul plac a baronilor locali. Numirile sa se faca prin concurs serios organizat de independenti", afirma presedintele CMR.
Pe de alta parte, contractele de management ale directorilor de spitale care se afla acum in functie se vor incheia oricum in luna decembrie a acestui an, drept pentru care surse din rindul celor care decid spun ca in momentul de fata scaunele managerilor nu se clatina chiar atit de tare. Alta va fi discutia de la 1 ianuarie 2010 insa.
Strategia are o prevedere care elimina din start de la conducerea spitalelor persoanele care nu sint medici. Acestea nu vor putea participa la un concurs de acest fel decit dupa parcurgerea a trei ani de studii post-universitare in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica. Din nefericire pentru actualii manageri ne-medici, prima serie de invatacei la aceasta scoala va incepe cursurile din luna octombrie a acestui an. Vor avea posibilitatea totusi sa ramina in spital ca directori economici.
Cum se poate insa impiedica amestecul partidelor politice in alegerea managerilor? "Ar trebui sa se dea concursuri reale care sa fie organizate de o agentie independenta, pentru a mai opri putin din entuziasmul politicului", spune Astarastoae. Surse avizate spun totusi ca nici unul dintre directorii de acum n-ar trebui sa se culce pe o ureche in baza faptului ca vor fi lasati sa-si duca mandatul pina la capat. "Nu se stie niciodata cind mai vine cite o hirtie care schimba denumirea unor institutii si toata lumea trebuie sa se prezinte la concurs. Nimic nu-i sigur in momentul de fata", spun sursele.
Inca nu se stie cum vor fi repartizate unitatile cu paturi din Iasi
Transferul catre autoritatile administratiei publice locale, respectiv consiliile judetene sau locale va include unele unitati sanitare publice de tip spitale judetene, municipale, orasenesti si comunale, spitale de boli cronice, de monospecialitate, centre de sanatate, centre medicale, centre de diagnostic si tratament, policlinici cu plata.
La Ministerul Sanatatii vor fi mentinute numai unele spitale sau institute clinice si spitalele de interes national. "Nu avem inca niste criterii foarte clare astfel ca nu putem spune care anume dintre spitalele din Iasi ramin la minister si care trec la autoritatile locale. Legile la care se lucreaza acum vor stabili acest lucru", a declarat dr. Cepoi.
Ceea ce este aproape cert in acest moment este ca spitalele orasenesti – din Pascani, Tg. Frumos, Hirlau etc vor fi in subordinea consiliilor locale din orasele respective. In orasul Iasi, nu este sigur in acest moment ce spitale vor fi declarate de nivel regional sau national si care vor fi catalogate doar "judetene".
Majoritatea fiind spitale universitare, unitatile cu paturi din orasul Iasi au adresabilitate pentru toata zona Moldovei. "Sint un adept al descentralizarii, nu poti sa conduci de la Bucuresti un spital de la Dorohoi. Singura retinere este ca totul sa nu se intimple ca de obicei, sa se faca descentralizare la plesneala, repede, fara o evaluare obiectiva a riscurilor. Orgoliul local ar putea impiedica inchiderea anumitor unitati care nu-si justifica existenta.", a adaugat Vasile Astarastoae. "Succesul acestei descentralizari depinde de modul cum va fi aplicata legislatia secundara (n.r. – metodologii, norme de aplicare etc) care trebuie sa fie stabilita pina in iunie", spune si Vasile Cepoi.
Bile albe
* dispare o mare parte din birocratie
* deciziile se vor lua mai rapid
* creste eficienta managementului care e mai aproape de om
* se pot dezvolta unele servicii medicale specifice unei anumite zone
* apare o noua sursa de finantare, ceea ce duce la o mai buna ingrijire a pacientului
Bile negre
* disiparea autoritatii, inflatia de factori de decizie
* autoritati locale sarace, cu efecte catastrofale asupra functionarii spitalelor
* posibilitatea limitarii accesului la serviciile medicale din Iasi pentru pacientii din alte judete
* politizarea excesiva
* lipsa de viziune asupra nevoilor si prioritatilor din sistemul sanitar
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
