Poveste trasnet cu amante si averi ametitoare

Mostenitori cu numele ai Badarailor au ajuns urmasii unei fiice nelegitime si un pretendent fara nici o picatura de singe albastru in vine. In realitate, pe ramasitele mosiei se lupta avocati si proprietari de terenuri, aflati in stapete unor mostenitori la virsta senectutii. Lupta este cu atit mai acerba cu cit a ramas de transat dreptul de proprietate pe "inima" vechii mosii, situata in Copou.

Mostenirea lasata in urma de boierul Alexandru Badarau a redevenit un cosmar pentru juristi dupa aproape un secol. Dupa ce fratii Mircea, Dan si Teodor, fiii boierului, s-au certat in instante pentru impartirea averii ramasa de la tatal lor, saga mostenirii Badarau este dusa acum mai departe de magnatii imobiliari. Oameni de afaceri din domeniul imobiliarelor revendica ultimele suprafete de teren care pot fi obtinute in judet de pe urma familiei Badarau. Armate de avocati se lupta in instante pentru sume de ordinul zecilor de milioane de euro.

Povestea mostenirii, aproape un scenariu de telenovela, in care apar cu drepturi amanta unui mostenitor si fata din flori a fratelui acestuia, se desfasoara acum pe holurile instantelor si institutiilor publice. Fiecare parte implicata o acuza pe cealalta de ilegalitati. Prefectura este acuzata de mostenitori ca are propriile interese in afacere, ca tergiverseaza retrocedarile si eliberarea titlurilor de proprietate, iar mostenitorii se acuza reciproc ca cer pamint pe acte false. Din biroul "nr.1" al Casei Patrate, prefectul spune ca fiecare ramura de mostenitori cere oricum mai mult decit are dreptul, ca punerile in posesie de pina acum ridica semne de intrebare, iar dosarul Badarau va fi puricat pina la ultima virgula.

Conu Alecu si botnitele puse taranilor la vie

Istoria mostenirii incepe cu iz de legenda, mostenitorii vorbind de boierul Alexandru, fost ministru al Justitiei, ca fiind acela care le punea botnite taranilor care ii culegeau viile. Dupa moartea "conului Alecu", satenii din fostul sat Munteni au cerut ca boierul sa nu fie ingropat in cimitirul satului, ci in afara lui.

Boierul Alexandru Badarau, fost prefect si primar al Iasului, a lasat mostenire mii de hectare de padure si sute de hectare imprastiate prin tara, in Constanta, Gorj, Vaslui si Iasi. Mostenirea nu a putut fi impartita intre cei trei fii ai boierului decit prin instanta. In 1931, Tribunalul Iasi a transat disputa. Dan Badarau a primit trei optimi din avere, celorlati doi frati, Mircea si Teodor, revenindu-le cite doua optimi. Nepotul lui Alexandru Badarau, care ii purta numele, a primit la rindu-i o optime din avere. Sentinta a fost doar sfirsitul primului episod al luptei pentru mosia Badarau.

Incepind din 1991, Simona Missir, fiica nelegitima a lui Mircea Badarau, adoptata ulterior de acesta, a inceput sa depuna cereri de retrocedare. Obtinind o serie de certificate de mostenitor si folosind un act de donatie de la Teodor, Missir si ulterior copiii ei, Alexandru Geanau si Adriana Ghelt au primit mai multe terenuri in Iasi de pe urma celor trei frati. De pe Mircea, Simona Missir a primit 41 de hectare, fiica ei obtinind in instanta o hotarire executorie privind punerea in posesie cu inca 9 hectare in Bucium si in apropiere de Green Park. De pe Dan, Alexandru Geanau a obtinut titlu de proprietate pe 50 de hectare. In baza unui act de donatie datat in 1955, Simona Missir a primit de pe autorul Teodor alte 50 de hectare in Visani, la Birnova. Alexandru Badarau, fiul lui Teodor, a fost mostenit de sotie care i-a concesionat drepturile avocatului Tudor Pricopi, acesta revendicind 50 de hectare in judetul Botosani.

100 hectare in Copou

Incepind din 1997, in schema retrocedarilor din dosarul Badarau a intrat si Dumitru Contoloru. Acesta nu este un mostenitor de singe al familiei Badarau, ci sotul unei descentente din familia de boieri Danielescu, din care provenea Verona, sotia lui Dan Badarau. Dumitru Contoloru a cerut punerea in posesie si a obtinut o hotarire de validare de la CJFF pentru 46 de hectare. Solicitarea este argumentata de avocati prin atestarea lui Contoloru drept mostenitor al ultimului reprezentant al familiei Veronei. Contoloru este mostenitorul lui Constantin Daniels, fiul boierului Mugur Danielescu, frate la rindul sau al Veronei. La New York, Daniels a incheiat un testament in 1999, numindu-l pe Contoloru ca legatar universal.
Verona a cumparat in 1931 un teren in suprafata de 46 de hectare de vie, chiar de la Teodor, fratele lui Dan.

Dupa aplicarea reformei agrare in 1945, cei doi soti ramin proprietari pe 60 de hectare de teren arabil si pe 38,2 hectare de vie in Copou, intre actualul liceu Agricol si Gradina Botanica. Patru ani mai tirziu, ce mai ramasese din vechea mosie a fost confiscat de autoritatile comuniste. Procesul-verbal de confiscare a terenului nu a fost semnat de nici unul din cei doi soti, in expropriere facindu-se referire doar, generic, la "Mosia Dan Badarau". Intrarea Prefecturii in hora retrocedarilor solicitate de Contoloru este data de o interpretare a legislatiei retrocedarilor.

Tomaseschi a anuntat ca ANRP va ataca hotarirea prin care i s-a validat lui Contoloru dreptul de proprietate, intrucit Verona nu este considerata expropriata. Practic, Contoloru cere pamint dupa Verona Badarau, considerind-o ca proprietar de sine statator al propriei mosii. Prefectura insa ia in calcul mosia ca avere comuna a Veronei si a lui Dan Badarau. Or, dupa Dan Badarau deja s-au retrocedat 50 ha catre Alexandru Geanau.

Mosie comuna sau separata?

Contoloru cere cele 46,4 hectare cumparate in 1931 de Verona invocind principiul separatiei bunurilor celor doi soti, valabil pina in 1954 cind a aparut un nou cod al familiei. Prefectura ii refuza lui Contoloru retrocedarea dupa Verona, invocind doar exproprierea dupa Dan, retrocedarea altor 46,4 hectare ducind la depasirea normei maxime de 50 de hectare pe fiecare autor. "Verona apare ca proprietar pe foaia matricola, dar fiind o familie se considera expropriata o singura proprietate. Nu se aplica o lege abrogata, ci legea in vigoare in momentul depunerii cererii. Dupa Dan Badarau s-a facut punere in posesie pe numele mostenitorului care a cerut teren la momentul respectiv. Daca mai exista si altul, Contoloru, el trebuie sa se adreseze instantei, care sa decida cine si cit ia de pe urma lui Dan Badarau", a declarat prefectul Dragomir Tomaseschi.

Avocatii lui Contoloru sustin contrariul. "In anii ‘30, sotul si sotia aveau bunuri separate, nu la comun. Practic, ce a cumparat de la Teodor ii apartinea doar Veronei. Aici, lucrurile sint clare. Nu intelegem de ce Prefectura refuza dreptul de proprietate unui mostenitor cu toate actele in regula, dar pune in posesie pe altul, care nu are nici o legatura cu terenul in cauza", a spus Catalin Safta-Romano, avocatul lui Contoloru.

Avocatul Vasile Lupu, initiatorul legii fondului funciar 1/2000, spune ca a avut in lucru un caz asemanator, tot in judetul Iasi. Autorul „legii Lupu" il contrazice practic pe prefect. "Bunurile din casatorie pot fi proprii sau comune. Proprii sunt cele cu care se vine in casatorie sau primite de la parinti. Cele comune sint dobindite in timpul casatoriei. Pina in 1954, bunurile puteau fi separate. In actul de vinzare-cumparare se putea preciza drept cumparator unul sau ambii soti. Care era trecut, era proprietar. Daca terenul a fost cumparat de unul din soti, mostenitorii pot cere doar dupa el. Daca mai exista si un testament pe numele sotiei, mostenitorii ei au dreptul la o cota parte din ce a apartinut sotului", a explicat Lupu.

Testament pentru amanta si fosta sotie

Complicatiile dosarului vin in conditiile in care Contoloru ii acuza pe Missir si fiii ei ca s-au erijat in mostenitori ai lui Dan printr-o serie de acte prin care ar incerca sa se agate de o mostenire deja stabilita. Mostenitorii Veronei invoca un certificat de mostenitor facut in 1968 dupa un testament facut de Dan Badarau in 1967. Prin testament, Badarau isi lasa averea catre Verona, de care divortase cu un an inainte si catre asistenta pe care o avusese la Academie, Janete Eisenberg. "Ea a fost timp de decenii adevarata mea tovarasa de viata si n-am incetat de a binecuvinta ziua in care am intilnit-o. Am devotamentul ei neinteresat pentru grija care a manifestat-o in tot ceea ce ma priveste de-a lungul anilor", se arata in testament.

Problema legalitatii actelor celor doua parti a ajuns pe masa instantelor. Profesorul Dan Badarau lasa celor doua prin testament "toate bunurile ce-mi apartin, inclusiv drepturile de autor ce mi s-ar cuveni si n-ar fi fost incasate inca".

Interpretarea testamentului este diferita de fiecare parte. Lucian Ailenei, mandatarul Adrianei Ghelt si promitent cumparator al unui teren a carui retrocedare o cere, considera ca prin testament s-au lasat doar drepturi de autor. Catalin Safta-Romano invoca insa in mostenirea testamentara a Veronei inclusiv jumatate din terenurile care se pot retroceda pe Dan. Astfel, mostenitorii se bat acum pe dreptul de succesiune a lui Dan, existind mai multe procese aflate in derulare in care cele doua tabere isi contesta una celeilalte calitatea de mostenitor.

Improprietarire dubioasa dupa o donatie ciudata

Din 1931 pina in 1949, sustin cei de la Prefectura, o parte din averea Badarau s-a pierdut. Teodor a ramas sarac lipit din cauza datoriilor. Jocurile la bursa si datoriile la banci l-au bagat in faliment, proprietatile sale fiind scoase la vinzare. Mostenitorii de pe ramura Missir au obtinut totusi 50 de hectare de pe Teodor in baza unui act de donatie prin care acesta ii dadea in 1955 Simonei Missir 26 de hectare. Donatia este cu atit mai ciudata cu cit actul a fost intocmit la ani buni dupa aparitia seriei de decrete ale Republicii Populare, care i-a transformat pe vechii boieri in cersetori.

In 1955, Teodor nu mai putea sa doneze decit visul unei foste proprietati. La acea data, el nu mai detinea nici macar o palma de pamint. Fisa de punere in posesie este data insa pentru dublul suprafetei. Altfel spus, Doina Ghelt a cerut 26 ha, dar i s-a intocmit un titlu de proprietate pe 50 de hectare. Un "cadou" de 24 ha intr-una din zonele rezidentiale de linga Iasi. Valoarea de vinzare a terenului primit in zona Copou se negociaza, potrivit expertilor imobiliari, chiar si in conditii de criza, pornind de la un pret de 100 de euro pe metrul patrat. Prefectul vrea sa atace titlul de proprietate pe cele 50 de hectare din Visani Birnova, primit de Doina Ghelt in baza acestei donatii. "Este o hirtie scrisa de mina, nu un act autentic. Nici macar nu acopera suprafata validata. Oricum Teodor isi vinduse toate proprietatile, pentru ca a fost executat silit de banci si nu avea ce sa doneze", a precizat prefectul. Lucian Ailenei, mandatarul Adrianei Ghelt, asteapta bucuros procesul. "Daca nu avea dreptul la retrocedare, nu se dadea terenul. Chiar imi pare bine, pentru ca vom dovedi in instanta ca avem dreptate", a declarat Ailenei.

Actualii reprezentanti ai Primariei Birnova spun ca nu au habar cum s-a ajuns la improprietarirea Doinei Ghelt cu 50 de hectare. "Sincer, eu nu eram venit in functie, dar ma pot interesa despre caz sa revin cu un raspuns", a declarat Dan Popa, primarul din Birnova.

Patru milioane euro sau improprietarire

Increngaturile retrocedarilor de pe Mircea Badarau ar putea costa autoritatile 4 milioane de euro, plus daune. Primaria si Prefectura nu se pun de acord asupra suprafetei de care a fost expropriat Mircea. Prefectura invoca 61 de hectare de teren arabil, in timp ce municipalitatea doar 41 restul fiind paduri, restituite deja. Prefectura cere insa punerea in posesie cu 9 hectare a Adrianei Ghelt pina la limita maxima de retrocedare, adica 50 de hectare pe autor. Adriana Ghelt ar trebui pusa in posesie cu 9 hectare in Bucium si in apropiere de Green Park, conform unei decizii din instanta.

Potrivit unui raport intocmit de Prefectura cu privirire la retrocedarile facute dupa familia Badarau, s-au dat titluri pe 41 de hectare. "In raportul facut de Prefectura la acest caz nu stiu de ce nu apar 2 titluri de proprietate de cite 10 hectare de padure, unul pe Misisir din 2003 si unul pe Ghelt, dat chiar de Tomaseschi. Cind am intrebat despre asta ne-au spus sa aplicam decizia instantei", a precizat sefa serviciului juridic al municipalitatii.

Prefectura are incepind de marti un termen de 10 zile pentru retrocedarea celor 9 hectare. "Marti au primit ordinul de executare silita, ordin obtinut cu incuviintarea a trei judecatori. Daca nu se rezolva, cei vinovati de tergiversare vor plati valoarea terenului, adica 4 milioane de euro, plus despagubiri pentru lipsa de folosinta", a precizat Ailenei. Ramine de vazut daca va fi sau nu chiar asa.