Primaria Iasi lupta cu criza investind in fotbal

Iar situatia este cu atit mai grava cu cit majoritatea contribuabililor isi platesc darile la inceputul anului. Culmea: cu toata criza, pentru fotbal, de exemplu, s-a cheltuit de cinci ori mai mult decit suma atrasa din fonduri nerambursabile de la UE. La acestea din urma s-a atras doar 8% din cit se estima. Ce ar putea urma in lunile urmatoare?

Criza financiara mondiala va lovi la Iasi, se pare, in lunile urmatoare. Acest lucru se poate vedea deja prin filele bugetului local. In primele sase luni ale anului, veniturile incasate sint mult sub cele estimate la inceputul lui 2009. Astfel, s-a incasat doar 63% din ceea ce s-a estimat pentru aceasta perioada, in conditiile in care in prima parte a anului incasarile merg cel mai bine. Restante uriase se inregistreaza in special la darile locale platite de persoanele juridice. Firmele nu au achitat impozite nici macar la nivelul anului trecut.

Municipalitatea nu a excelat nici la atragerea fondurilor europene. La acest capitol s-a reusit contraperformanta de a se incasa doar aproape 8% din estimarea facuta la inceputul anului, pentru primele sase luni din 2009.

Se anunta cel mai mare buget din istoria Iasului

Pentru 2009, primarul Gheorghe Nichita a anuntat un buget imens, cel mai mare din istoria municipiului. Pina la sfirsitul anului insa, totul se poate transforma doar intr-un balon de sapun. Sefii Primariei au estimat un buget local anual de aproape 680 milioane lei. In prima jumatate a anului ar fi trebuit sa intre in vistieria publica 484 milioane lei. Incasarile realizate au fost insa de doar 305 milioane lei, adica s-a inregistrat un minus de 178 milioane lei. Pe total buget, cifrele arata mai bine, dar nu reprezinta decit o "cosmetizare".

Specialistii sustin ca prima parte a anului este cea mai buna perioada pentru veniturile de la bugetul local. Aceeasi concluzie se poate trage si dupa programarea incasarilor pe trimestre, facuta de chiar de sefii Primariei. "Prima jumatate a anului, primul trimestru in special, reprezinta perioada in care se incaseaza cele mai multe venituri. Atunci vin oamenii sa achite taxe si impozite chiar pe tot anul", a declarat profesorul de economie Tiberiu Brailean, fost consilier local si judetean.

Cele 305 milioane lei incasate reprezinta totusi 45% din totalul veniturilor pentru 2009. "Noi speram sa mentinem acelasi ritm si in a doua jumatate a anului. Un procent de incasari de 90% ar fi destul de bun. Persoanele fizice platesc de obicei la inceput de an, pentru acea reducere de 5%. Anul acesta nu a mai fost insa acelasi ritm. Speram sa se achite totusi conform termenelor de plata", a explicat Maria Simionescu, directorul economic al Primariei.

Impozitul pe cladiri, incasat doar la o treime

Doi dintre cei mai importanti indicatori ai bugetului local sint cotele defalcate din impozitul pe venit si cotele din TVA. Sumele sint virate de la bugetul central. In cazul impozitului pe venit, s-au incasat in prima jumatate a anului 106 milioane lei, fata de o estimare initiala pe sase luni de 141 milioane lei. Suma incasata reprezinta totusi 45% din cotele estimate pentru intreg anul si este cu apropape 30% mai mare decit aceeasi perioada a anului trecut.

In cazul cotelor din TVA, situatia este mult mai buna, incasindu-se deja 61,2% din estimarile anuale, cu 7,2% mai mult decit aceeasi perioada a anului trecut. Ca si in alti ani, persoanele fizice au pastrat un ritm destul de bun la plata darilor locale, mult mai bun decit in cazul firmelor.

"La impozitul pe cladiri, persoane fizice, s-a incasat 61,6% din estimari, iar la impozitul pe teren s-a incasat 71,5%. In cazul persoanelor juridice, la cladiri avem incasate doar 33,2%, cu 3% mai putin decit aceeasi perioada a anului trecut. La terenuri, tot persoane juridice, s-a incasat doar 19,6%, cu 22% mai putin decit aceeasi perioada din 2008", a explicat Simionescu.

Primarul anunta noi cheltuieli pentru fotbal

Cifrele din bugetul local indica si alte lucruri. Economistul Tiberiu Brailean sustine ca se observa o dezordine totala la nivel de venituri. "Nu se fac corect estimarile. Agentii economici sint suprataxati in conditii de criza. De asta, acum plateste doar cine vrea sau doar persoanele fizice, care nu doresc sa ramina cu datorii din bun-simt. Avem estimari gresite, neurmarite la incasare, organele de executare silita nu sint sesizate. Toate acestea denota un dezechilibru bugetar si carente grave de executie bugetara. Evaziunea fiscala este mult mai ridicata la noi, decit in alte orase comparabile, dar si in comparatie cu anii trecuti. Este criza pentru toata lumea", a completat Brailean.

In cazul fondurilor europene, municipalitatea ieseana si-a propus un buget total de 21,5 milioane lei. "Un buget realist" au spus sefii Primariei la inceputul anului. Din bugetul "realist" s-a incasat in sase luni de la UE doar 1,5 milioane lei, adica circa 7% din suma propusa pe tot anul, in timp ce estimarea pentru aceasta perioada a fost de 19,7 milioane lei (8% din aceasta din urma). "Tot timpul, la fondurile nerambursabile voi prinde mai multe fonduri pentru a le putea cheltui. Nimeni nu vrea sa impiedice atragerea de fonduri nerambursabile. Dureaza foarte mult obtinerea tuturor aprobarilor. A mers foarte greu si aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Crestere", a motivat primarul Gheorghe Nichita.

Daca la fondurile europene nu a reusit sa aduca decit 1,5 milioane lei, primarul a cheltuit in sase luni de cinci ori mai mult pentru activitatea de sport. In realitate, majoritatea fondurilor au intrat in clubul de fotbal Politehnica.

La acest capitol, Nichita a reusit sa cheltuiasca in sase luni aproape tot ceea ce si-a propus pentru tot anul. Din cele 7,7 milioane lei, buget total aprobat la inceputul anului, in primele sase luni s-au cheltuit 7,27 milioane lei. "Nu puteam sa las acest proiect sa moara. Cred ca vor fi rectificari si in perioada urmatoare la acest capitol. Noul investitor a conditionat preluarea echipei de mentinerea unui sprijin financiar de la Consiliul Local", a explicat Nichita.

Pe total, in primele sase luni ale anului, municipalitatea a cheltuit din buget aproape 292 milioane lei, din cele peste 305 milioane lei incasate.

Cit de rau va fi?

Ce se va intimpla insa daca municipalitatea va ramine restanta la incasari spre final de an? In acest caz, primele la care se va renunta sint unele proiecte de investitii care, desi asteptate de ieseni de ani buni, vor intra in conservare.

Daca situatia va fi si mai grava, lucru deloc exclus, vor putea aparea probleme inclusiv la plata unor obligatii ale municipalitatii catre finantatorii de la care a imprumutat bani multi in ultimii ani, lucru care se va rasfringe tot asupra bugetului, care ar putea suporta penalitati exorbitante.

In sfirsit, daca lucrurile vor evolua si mai prost, s-ar putea ajunge pina acolo incit Primaria va avea dificultati in achitarea salariilor sau a drepturilor si ajutoarelor sociale, lucru care se va rasfringe automat si asupra institutiilor si societatilor din subordine. Unde se vor opri insa aceste probleme, ramine de vazut in lunile urmatoare.