Primarul cere Guvernului sa impuna interzicerea debransarilor de la CET

Gheorghe Nichita se duce la Bucuresti cu un set de propuneri menite sa salveze sistemul centralizat de incalzire.

Primarul Gheorghe Nichita se duce din nou cu jalba in protap la Guvern. De aceasta data, ediulul intentioneaza sa depuna o lista cu masuri care ar trebui luate de Guvern in favoarea CET.

Printre solicitari se numara si stergerea datoriilor avute de CET, care se ridica la aproape 100 milioane lei. Nichita vrea si modificarea cadrului legislativ astfel incit iesenii sa nu se mai poata debransa de la sistemul centralizat. "Debransarea ar trebui interzisa in cazul in care se fac investitii in sistemul centralizat", a declarat Nichita. Termocentrala a inregistrat pierderi de aproape 80 milioane lei anul trecut.

Pe lista de solicitari ale municipalitatii a fost trecuta si plata in avans a subventiilor acordate de la bugetul de stat pentru combustibil. "Vrem ca subventia sa fie calculata pe baza costurilor reale suportate de CET. Altfel, mergem cu pierdere planificata. Vom solicita si garantii guvernamentale pentru credite care sa fie contractate de CET pentru plata furnizorilor de combustibili", a adaugat Nichita.

O alta cerere este legata de facilitarea accesului la rezerva de stat pentru pacura, dar si infiintarea la Iasi a unui depozit national de huila energetica. Termocentrala ar avea spatiu pentru depozitarea a 200.000 de tone de huila. Achizitia centralizata a carbunelui si trecerea CET la Ministerul Economiei sint alte doua puncte de pe lista primarului, alaturi de urgentarea programului guvernamental de investitii in sistemul centralizat.

Datoriile CET te string in spate

Seful din Palatul Roznovanu a prezentat ieri istoria recenta a termocentralei iesene. In 2002, unitatea a fost preluata de Consiliul Local, de la Termoelectrica. La acea data, termocentrala ieseana avea pierderi de 20,5 milioane lei si datorii de peste 80,8 milioane lei. Dupa aproape opt ani de administrare locala, CET a ajuns sa aiba pierderi de aproape 80 milioane lei si datorii de aproape 100 milioane lei.

"Pierderile au fost cu 40 milioane lei mai mici decit in 2008. La CET trebuie continuate investitiile. Inca din 2003 s-a scos in evidenta un necesar de investitii la CET de aproximativ 200 milioane euro. Am facut multe studii, documentatii, care s-au dovedit foarte bune in timp. Am reusit sa facem investitii de aproape 36 milioane de euro", a precizat Nichita.

Din sumele investite pina acum, cea mai mare parte o reprezinta un credit BERD, 20 milioane euro. Imprumutul a adus la CET si 7 milioane euro, fonduri nerambursabile de la Guvernul Elvetiei. Alte citeva milioane de euro au fost accesate de la Guvern sau alte autoritati din domeniul energiei. "Pe baza studiilor facute la CET am obtinut si cele 73 milioane de euro, cu tot cu TVA, pe programul de mediu. Vom ajunge la investitii de 109 milioane euro la CET, dar cu eforturi enorme din partea autoritatilor locale. Am mai avea nevoie de inca 70 milioane de euro pentru a rezolva toate problemele de la CET. Vom prezenta toate aceste date la intilnirea de la Ministerul Administratiei si Internelor pe care o vom avea vineri. Trebuie sa gasim surse de finantare pentru continuarea investitiilor", a afirmat Nichita.

Astfel, reprezentantii CET sustin ca una din cele mai importante investitii din perioada urmatoare ar trebui realizata la CET I. O noua turbina ar costa pina la 25 milioane euro, dar investitia ar fi recuperata in aproximativ cinci ani. "Acum mergem pe pierdere la CET I, cu un milion de euro pe luna. Daca am face investitia, am avea profit de trei milioane de euro pe an la CET I. Si investitiile facute pina acum au redus pierderile din retea, dar si consumul de energie electrica din punctele termice. Asa am reusit sa mentinem pretul de 175 lei/gigacalorie la populatie", a completat Nichita.