Primul furt, ca si iertat de lege

Parintii care nu-si dau copiii la scoala risca 3 ani de inchisoare. Judecatorii vor tine cont si de studiile infractorului, cind decid pedeapsa. In sfirsit, camataria este incriminata penal in mod explicit. Virsta la care se poate raspunde penal scade la 13 ani. Si avortul este, pentru prima data, condamnat penal drept o crima, in anumite conditii. Avocatii risca si ei sanctiuni pentru malpraxis. Mita se va pedepsi in raport cu functia detinuta. Ce cred magistratii ieseni despre aceste modificari radicale?

Proiectul noului Cod Penal pus in dezbatere publica de Ministerul Justitiei produce ecouri si la Iasi. Proiectul naste discutii intre magistrati si politisti. Cei care aplica legea au acceptat sa vorbeasca pe larg despre proiectul propus de Monica Macovei, Ministrul Justitiei.
Procurorii ieseni spun ca, pe ansamblu, noul proiect de Cod Penal are multe "plusuri" fata de forma aflata in vigoare. "Prima constatare benefica este aceea ca anumite infractiuni prevazute pina acum de legile speciale au fost trecute intr-un singur act. Este de apreciat faptul ca ni s-a cerut sa ne exprimam punctul de vedere, pentru ca, in final, noi sintem cei care lucram in mod direct cu prevederile Codului Penal", este de parere Iulian Ispir, procuror general al Parchetului Curtii de Apel Iasi. In noul Cod Penal propus de Ministerul Justitiei au fost introduse unele articole care pina acum erau cuprinse doar in legile care prevedeau contraventii, cum ar fi inlocuirea amenzii prin zile de munca in folosul comunitatii. "La aplicarea acestei masuri, cel in cauza trebuie obligatoriu sa fie de acord cu o astfel de munca. Nu poate fi obligat ca, in loc de amenda, sa presteze aceasta activitate de munca in folosul comunitatii", a explicat procuror Carmina Pascal, sef Sectie Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Iasi.

Judecatorii tin cont de studii

In capitolul "Pedepse" au fost introduse nu mai putin de sase articole in plus fata de varianta actuala. La articolul 61, de exemplu, este prevazut ca instanta stabileste cuantumul amenzii prin sistemul zilelor-amenda. "Instanta poate decide sa nu dea o condamnare cu inchisoarea, si atunci aplica amenda. Aceasta se calculeaza in zile-amenda. Concret, se inmultesc numarul de zile de detentie cu cuantumul amenzii fixat de instanta", a explicat procurorul Pascal. La calculul executarii pedepsei cu inchisoarea, se vor lua in calcul si zilele petrecute in spatele gratiilor in afara Romaniei, prevedere care pina acum era stipulata intr-o lege speciala. De asemenea, conform proiectului de Cod, la pronuntarea unei sentinte, judecatorii vor tine cont de antecedentele penale, personalitatea, nivelul de educatie, virsta si starea de sanatate a celui judecat. "Pentru noi, ca procurori, antecedentele penale nu se mai iau in calcul in momentul arestarii", a adaugat procurorul Pascal. Noul act acorda circumstante agravante celor care comit infractiuni in stare de ebrietate sau aflati sub efectul susbtantelor psihoactive, precum si a celor care comit infractiuni pe considerente de rasa, nationalitate, limba, religie, origine etnica, sex sau orientare sexuala, apartenenta politica, avere, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA. "Pina acum, starea de ebrietate in cazul comiterii unei infractiuni era folosita ca scuza", a mentionat procurorul Carmina Pascal.

Camataria, de acum condamnata explicit

Reprezentantii Politiei spun ca unul din plusurile proiectului este incriminarea activitatii de camatarie. "In ansamblu, proiectul este bun. Ce am remarcat, si este un lucru bun, este incriminarea camatariei. Este o activitate din care pot decurge multe alte infractiuni si fapte antisociale", a explicat comisarul sef Liviu Zanfirescu, seful IPJ Iasi. Camataria s-ar pedepsi conform proiectului de Cod Penal de la 6 luni la 3 ani inchisoare sau amenda. Noul act propus de Ministerul Justitiei introduce si posibilitatea de renuntare sau aminare a aplicarii pedepsei. "Aceste doua prevederi sint nou introduse. Pe procedura actuala exista doar posibilitatea de aminare a executarii pedepsei", a explicat procurorul Pascal. Conform acestor prevederi, instanta de judecata poate dispune renuntarea la aplicarea unei pedepse daca infractiunea prezinta un pericol redus, din evaluarea facuta asupra infractorului rezulta ca aplicarea pedepsei ar fi inoportuna, sau daca judecatorul apreciaza ca cel judecat nu va mai comite alte infractiuni, chiar si fara aplicarea vreunei pedepse. Cele doua prevederi nu se vor putea aplica insa celor care in ultimii doi ani au mai beneficiat o data de renuntarea la aplicarea pedepsei, ori s-au sustras urmaririi penale. Totusi, in cazul aminarii aplicarii pedepsei, cei judecati vor ramine timp de doi ani sub supraveghere, dupa modelul amercian "parolle officer" – "ofiter de probatiune". "Prevederea este luata dupa modelul american, unde functioneaza foarte bine acest serviciu de supraveghere. Pina acum, serviciul functiona doar pentru minori, iar in forma propusa este aplicabil si majorilor, ceea ce este un lucru foarte bun", a precizat procurorul Pascal. Cei intrati in serviciul de probatiune nu vor avea voie sa comunice cu victima sau cu persoanele cu care au comis infractiunea, si vor fi obligati sa frecventeze programe de consiliere psihologica, pregatire scolara sau calificare profesionala si programe de reintegrare sociala.

Copiii de 13 ani vor raspunde penal

Noutati prevede si partea care face referire la infractiunile comise de minori. Astfel, Ministerul a lansat propunerea ca virsta de la care un minor raspunde penal pentru faptele sale sa fie 13 ani, fata de 14 ani, cit este in prezent. "Practic, daca va intra in vigoare in aceasta forma, minorii de 13 ani vor raspunde penal. Cred ca a fost introdusa aceasta prevedere pe motiv ca virsta de la care se comit infractiuni a scazut. Sint din ce in ce mai multi infractori cu virste sub 14 ani", a mentionat procuror Carmina Pascal. Minorii infractori beneficiaza in forma de Cod Penal propusa de mai multe masuri educative alternative celor privative de libertate. Astfel, internarea in centrele de reeducare ar urma sa fie aplicata doar in cazuri de infractiuni foarte grave, fiind inlocuita cu stagiu de formare civica, supraveghere, consemnare la sfirsit de saptamina sau asistare zilnica. De asemenea, au fost modificate si prevederile care stabilesc termenele de reabilitare in cazul celor condamnati. In actuala procedura, reabilitarea intervine, in functie de fapta comisa, la un interval de minimum patru ani, la care se adauga jumatate din pedeapsa primita. Noile prevederi precizeaza termene fixe la care intervine reabilitarea, indiferent de condamnarea primita de autorul infractiunii. Proiectul de lege introduce in rindul "membrilor familiei" si copii adoptati. "Este un lucru bun, pentru ca infractiunile impotriva membrilor familiei sint pedepsite mai aspru", a precizat procurorul Pascal.

Eutanasia si avortul, condamnate

Partea Speciala a proiectului de Cod Penal pus in dezbatere introduce noi infractiuni distincte si preia unele articole care se suprapun peste legile speciale privind traficul de persoane, infractiunile economice sau legea circulatiei pe drumurile publice. Eutanasia (uciderea la cererea victimei), care se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani. Un intreg capitol, si anume capitolul 4, din Titlul I, este dedicat "uciderii si vatamarii fatului", aici fiind introdus si "avortul". Astfel, daca intreruperea sarcinii se face in afara institutiilor medicale si de o alta persoana decit un medic, daca sarcina a depasit 14 saptamini sau avortul este facut fara consimtamintul femeii insarcinate, se pedepseste cu inchisoarea de pina la 12 ani. Insa nu constituie infractiune avortul efectuat de un medic specialist. De asemenea, femeia care alege sa faca o intrerupere de sarcina nu va fi pedepsita. Daca noul Cod Penal va intra in vigoare, va fi insa incriminata mai usor hartuirea sexuala. Pretinderea in mod repetat de favoruri sexuale se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la un an sau cu amenda. Pedeapsa in noul Cod Penal este mai mica decit in actualul cod, in care agresorul poate face pina la doi ani de inchisoare.

Multe infractiuni, cercetate doar la plingerea prealabila

Agresiunile sexuale, cum este sadismul, au fost si ele trecute explicit in rindul infractiunilor, pina acum fiind tratate ca perversiuni sexuale. O alta prevedere care intra sub incidenta raspunderii penale este violarea sediului profesional. Conform proiectului, patrunderea fara drept in sediul unei firme sau institutii, precum si refuzul de a parasi sediul la cererea celor indreptatiti, se pedepseste cu inchisoare de pina la trei ani sau cu amenda. Una dintre cele mai apreciate prevederi ale noului act este conditionarea de punere in miscare a actiunii penale de plingerea prealabila a victimei. "Este o prevedere extrem de importanta si binevenita, care va reduce considerabil numarul de dosare aflate in lucru", a apreciat procurorul Pascal. Astfel, cercetarile vor fi demarate in cazurile de furt, furturi de autoturisme sau inselaciuni, doar daca exista o plingere penala a victimei in acest sens. In urma practicilor intilnite in ultimii ani in ce priveste infractiunile, reprezentantii Ministerului au introdus inselaciunea prin cecuri, inselaciunile privind asigurarile sau deturnarea licitatiilor publice ca infractiuni distincte care intra sub incidenta raspunderii penale. Proiectul de Cod Penal prevede pedepse cu inchisoare si pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, sau in cazul unei razbunari pentru ajutorul dat justitiei. "Sint cazuri foarte des intilnite in practica", a mentionat procuror Carmina Pascal. De asemenea, divulgarea de informatii confidentiale, daca prin aceasta se ingreuneaza sau se impiedica urmarirea penala, sau incercarea de intimidare sau influentare a judecatorilor ori a procurorilor prin declaratii publice defaimatoare facute in timpul unui proces, se pedepseste cu pina la un an de inchisoare. Proiectul Codului Penal nu ii iarta nici pe avocati. Acestia vor raspunde penal pentru modul in care asigura asistenta clientilor. "Pina acum, ei puteau raspunde si puteau fi sanctionati cu amenda, prin prevederile Legii Avocatilor", a explicat seful Sectiei Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe linga Tribunalul Iasi.

Adunarile neautorizate pot fi infractiuni

Proiectul de Cod Penal include si prevederile Codului Rutier privind siguranta circulatiei pe drumurile publice. "Sint extrem de multe articole prevazute de legile speciale aflate in vigoare si care apar in proiectul de Cod Penal. Probabil ca, daca va intra in vigoare in aceasta formula, se va renunta la o parte din legile speciale, altfel nu vom sti pe ce sa lucram: pe legea speciala sau pe Codul Penal", a punctat procuror Carmina Pascal. Fapte aflate pina acum in "grija" Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au fost si ele trecute in proiectul de Cod Penal. Astfel, traficul de persoane, traficul de minori, exploatarea unei persoane, traficul de migranti, facilitarea sederii ilegale in Romania, proxenetismul si exploatarea cersetoriei sau folosirea serviciilor unei persoane exploatate au intrat sub incidenta Codului Penal. "Asteptam forma finala. In ansamblu, sint de acord cu propunerile facute de minister, insa noi vom lucra in continuare pe lege speciala", a explicat Daniel Ticau, procuror in cadrul DIICOT Iasi. Pornografia infantila, prevazuta tot in legea speciala a DIICOT, este si ea cuprinsa in proiectul de Cod Penal intocmit de Ministerul Justitiei.
Tulburarea ordinii si linistii publice prin adunari neautorizate este o infractiune nou introdusa si se pedepseste cu pina la doi ani de inchisoare. Alte doua prevederi sanctionate de legea penala fac referire la regimul armelor si materialelor explozive si incrimineaza stergerea sau modificarea marcajelor de pe armele letale, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive.

Parintii care nu-si dau copiii la scoala risca inchisoarea

Prin impiedicarea accesului la invatamintul general obligatoriu, parintele sau persoana care are copilul in grija risca o inchisoare de pina la trei ani, dar poate scapa de pedeapsa daca in timpul urmaririi penale minorul reia frecvent cursurile. In forma propusa de Minister sint incriminate si infractiunile electorale. In opt articole sint sanctionate de legea penala impiedicarea exercitarii drepturilor electorale, coruperea alegatorilor, atacul asupra sectiei de votare, frauda la vot, violarea confidentialitatii votului sau falsificarea documentelor si evidentelor electorale, precum si orice alte fapte savirsite in legatura cu un referendum. Un intreg capitol sanctioneaza faptele comise impotriva securitatii nationale. Intre acestea sint specificate actele de diversiune, spionajul, propaganda pentru razboi sau comunicarea de date false.

Avocatii vor fi pedepsiti pentru malpraxis

Titlul IV, "Infractiuni contra infaptuirii justitiei", aduce de asemenea o serie de noutati. Apare in articolul 264 "Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei": "savirsirea unei infractiuni impotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura judiciara, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime". Sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri se pedepseste cu inchisoare de pina la 5 ani, insa daca acest lucru a fost facut de un politist, avocat, procuror, judecator, grefier etc. pedeapsa poate ajunge pina la 7 ani de inchisoare. Prin articolul 275 pot fi trasi la raspundere avocatii pentru malpraxis. Astfel prin "asistenta si reprezentarea neloiala", avocatii sau reprezentantul unei persoane pot sta dupa gratii pina la 3 ani, in functie de situatie, insa actiunea se pune in miscare doar daca exista o plingere prealabila. "Mi se pare ca acest articol ingradeste profesia de avocat. Legiuitorul are obligatia de diligenta, nu de rezultat. Avocatul face tot posibilul sa obtina un rezultat favorabil clientului sau, insa nu garanteaza acest lucru. De asemenea, in legea avocatului sint anumite prevederi care specifica cum poate fi tras la raspundere", a precizat avocat Razvan Cardoneanu.

Spaga, pedepsita in functie de pozitia publica

Capitolul I "Infractiuni de coruptie" din Titlul V aduce o reducere a pedepselor de luare de mita. "Cu cit functia publica este mai mare, cu atit creste pedeapsa. Acum, pedeapsa maxima este de 15 ani, dar potrivit noului Cod ajunge pina la un maxim de 10 ani si jumatate", specifica judecatorul Aurel Dublea. Potrivit articolului 284, si cumpararea de influenta se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Insa, daca fapta este facuta de un functionar public, pedeapsa se majoreaza cu jumatate. In ton cu Uniunea Europeana a fost adaugat articolul 285: "Fapte savirsite de catre functionari straini sau in legatura cu acestia". Acesta mentioneaza ca prevederile capitolului referitor la infractiuni de coruptie se aplica si functionarilor publici sau altor persoane care isi exercita atributiile in cadrul unor organizatii publice internationale la care Romania este parte, in cadrul Comunitatilor Europene si functionarilor unui stat strain. De asemenea, aceleasi prevederi sint si pentru membrii instantelor de arbitraj.
Conflictul de interese este de asemenea introdus sub incidenta penala si face referire la functionarii publici, rudele acestora pina la gradul II inclusiv, precum si a celorlalte persoane cu care functionarul a fost in relatii de munca sau comerciale in ultimii cinci ani. Obtinerea ilegala de fonduri prin prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete pentru primirea unor finantari se pedepseste cu inchisoare de pina la sapte ani. In acord cu legislatia europeana, noul proiect are un capitol intreg rezervat infractiunilor indreptate impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene. Astfel, obtinerea ilegala sau deturnarea fondurilor europene se pedepsesc cu inchisoare de pina la sapte, respectiv cinci ani de inchisoare. Diminuarea sumelor ce trebuie virate la bugetul general al Comunitatii Europene sau neglijenta in serviciu in legatura cu fondurile europene se pedepsesc de asemenea cu pina la sapte, respectiv trei ani de inchisoare. In capitolul infractiunilor de fals a fost incriminata printr-un articol nou introdus, falsificarea inregistrarilor tehnice.

Furtul se va pedepsi pe sfert fata de actualul Cod Penal

Elemente noi apar si in Titlul II, "Infractiuni contra patrimoniului". La infractiunea de furt, in noul Cod Penal s-au redus pedepsele. "Pentru furtul simplu se stabileste o pedeapsa de la 6 luni la 3 ani sau amenda, in comparatie cu pedeapsa de la 1 la 12 ani prevazuta in actualul Cod Penal. E o reducere foarte mare a pedepsei. De asemenea, partea vatamata trebuie sa faca plingere prealabila", a comentat judecatorul Aurel Dublea. Inclusiv la furtul calificat si tilharie pedepsele se reduc simtitor. De exemplu, in cazul tilhariei, pedeapsa scade de la 3-18 ani la la 2-7 ani. Si in cazul inselaciunii, noul Cod Penal pare a fi mai blind cu infractorii. "In noul cod apar mai multe tipuri de inselaciune, printre acestea sint si inselaciunea privind asigurarile, inselaciunea prin cecuri", adauga magistratul. In cadrul infractiunilor se incadreaza si deturnarea licitatiilor publice, care se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile, care poate ajunge la o pedeapsa cu inchisoarea de pina la 7 ani. Apare si o noua forma de abuz de incredere: abuzul de incredere prin fraudarea creditorului, care se pune in miscare doar la plingerea prealabila de partea vatamata.

Monica Macovei vine in mai la Iasi pentru dezbateri cu magistratii

Dezbatarea oficiala a proiectului de Cod Penal va avea loc la jumatatea lunii mai la Iasi. Atunci, in prezenta Ministrului Justitiei, Monica Macovei, reprezentanti ai Parchetelor si instantelor de judecata din zona Moldovei isi vor spune parerile pro si contra asupra formei propuse de Minister. "Proiectul este facut de teoreticieni, iar noi sintem practicieni. Vom pune cap la cap ideile astfel incit aceasta teorie sa fie in concordanta cu situatiile intilnite in practica", a explicat Iulian Ispir, procuror general al Parchetului Curtii de Apel.