Razboi total, cu harti din satelit si audieri la DNA

Mosia fostei familii de boieri Gutzulescu este motiv de scandal pentru membrii unei familii din Halaucesti. In 1949, familia de boieri a ramas fara mosia pe care o detinea in comuna, precum si fara constructiile de pe ea. Dupa 1989, urmasii boierilor au incercat sa recupereze mosia detinuta in trecut, dar in cazul a doi dintre acestia procesul de retrocedare nu a fost finalizat nici pina astazi. Iosif Anton, primarul comunei, si Alois Cojocaru, unchiul acestuia, se lupta pentru mai multe sute de hectare ale vechii mosii.

"Am obtinut 50 de hectare. Restul le-a luat primarul"

Iosif Anton, primarul comunei, si Alois Cojocaru, unchiul acestuia, sint in razboi

O lupta pe viata si pe moarte se duce pe un teren de 5,5 hectare detinut odinioara de familia de boieri Gutzulescu. "Pina in 1949, in zona au fost doua mosii, una a lui Alexandru I. Gutzulescu si alta a Anei Banu, cei doi fiind copii ai boierului Iordan Gutzulescu. Ulterior, in zona detinuta anterior de Gutzulescu a functionat Centrul de Plasament, in subordinea Consiliului Judetean, iar in conacul Banu a fost Leaganul pentru copii, in subordinea Spitalului Pascani", a rezumat Iulian Andries, secretarul comunei Halaucesti.

Conform lui Alois Cojocaru, mandatarul lui Alexandru Nicolae Gheorghe Gutzulescu, singurul urmas al lui Al. I. Gutzulescu, acesta ar trebui sa primeasca aproximativ doua sute de hectare. "Pina acum am obtinut aproximativ 50 de hectare. Restul pamintului l-a luat primarul, dar mie imi spune ca nu mai are de unde sa dea", sustine Cojocaru.

Recent, Gutzulescu a primit o veste buna. Instanta a decis sa mai acorde inca 8,8 hectare. "In baza unei hotariri a Tribunalului Iasi, modificata partial de Curtea de Apel si mentinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie, am reusit sa obtinem retrocedarea unei alte suprafete de peste 8,8 hectare. Terenul trebuia sa ii fie predat lui Ioan Gutzulescu, tatal lui Alexandru Nicolae Gheorghe. Pe respectivul teren erau fostul sediu administrativ si casa boiereasca. Acolo erau 13-15 cladiri vechi si trei cladiri noi, ale CJ. Cind s-a efectuat cartea funciara, din cele 8,8 hectare au ramas 6-7 hectare. Restul de 1,7 hectare se afla in afara curtii imprejmuite a mosiei. Am identificat prin satelit unde ar fi exact locul. Erau abandonate de fostul Grup Scolar Special, din cauza ca, dupa Revolutie, ei si-au restrins activitatea. Desi acea portiune trebuia retrocedata, ea nu a fost predata lui Gutzulescu", a declarat Adrian Zamosteanu, unul dintre avocatii angajati de urmasul boierului.

Un inventar exact al cladirilor detinute in 1949 nu mai exista. Cert este ca defunctul Ioan Alexandru Gutzulescu, unul dintre fiii boierului si tatal lui Alexandru N. Gh. Gutzulescu, a solicitat restituirea a trei case de locuit, din care una cu 10 camere, iar alta cu 5 camere, cite un grajd de porci, cai, boi si vaci, o spalatorie, doua magazii, un atelier mecanic, o velnita (instalatie de fabricare a tuicii – n.r.), un beci de 3.000 de mp si o casa de apa.

"A fost o suspiciune ca ar fi primit mai mult teren decit trebuia"

In replica, primarul comunei Halaucesti, Iosif Anton, sustine ca Alexandru N. Gh. Gutzulescu ar fi primit mai multe hectare decit ii permite legea. "Conform actului de predare a terenului catre statul comunist, intocmit in 1949, celor opt urmasi ai boierului li s-a luat o suprafata totala de patru sute de hectare. Fiecare din cei opt avea o suprafata de 50 de hectare. Alexandru I. Gutzulescu, care a avut doi fii, era doar unul dintre ei. Pina acum Alexandru N. Gh. Gutzulescu, singurul urmas al lui Alexandru I. Gutzulescu, a primit 57 de hectare, iar conform a trei hotariri judecatoresti definitive si irevocabile trebuie sa ii mai dam 130 hectare. El solicita in total 200 de hectare, adica cite 50 de hectare de pe fiecare din cei patru. Nu stiu prin ce metode a reusit sa convinga instanta. Cert este ca acum trebuie sa dam terenul. Am facut demersuri in mod repetat catre Agentia Domeniilor Statului (ADS) pentru a primi teren", a declarat Iosif Anton.

Acesta a adaugat ca Prefectura a contestat decizia instantei, dar fara nici un rezultat. "Stiu ca avea de luat pamint de la trei autori si a facut si o cerere in nume propriu. A fost o suspiciune ca ar fi primit mai mult teren decit trebuia. Am depus o cerere de reviziuire, dar magistratii nu ne-au dat cistig de cauza", a declarat prefectul Dragomir Tomaseschi.

O parte din pamintul fostei mosii a fost cumparat de primar

Actualmente, disputa cea mai mare se da pe o bucata de teren de 5,5 hectare revendicate de Alexandru N. Gh. Gutzulescu. Cearta a aparut din cauza ca terenul a fost deja retrocedat catre Anca Banu, una din urmasele Anei Banu. "Primarul a improprietarit-o pe Anca Banu, desi ea nu avea drept acolo. In fapt, ea este proprietara, dar nu pe acel teren, ci pe un teren vecin, de peste drumul satesc. In ianuarie 2011, ea a vindut 17.000 de mp lui Iosif Anton si Mariei Anton, sotia acestuia, iar ei l-au vindut imediat sotilor Hirjoi, care sint prieteni cu primarul. Acest Hirjoi a cumparat si fostul CAP. Noi i-am facut si plingere penala primarului din cauza asta", a afirmat Alois Cojocaru.

Adrian Zamosteanu sustine ca terenul nu trebuia predat Ancai Banu din cauza ca inainte de nationalizare ar fi vindut mai multe din loturile detinute initial. "S-a facut o reconstituire si i-a fost retrocedat unei alte persoane, Anca Banu. Doamna Banu este fiica a Ioanei Aneta Banu, unul dintre cei patru copii ai lui Iordan Gutzulescu. Domnia sa nu mai avea dreptul la acel teren pentru ca in perioada 1945-1949 o parte din mostenitorii boierului au vindut o parte din terenul curtii boieresti si multe domenii din intravilan. Acum i s-au reconstituit si terenurile detinute, dar si cele cumparate de altii. Au facut o reconstituire de doua ori. Cind i s-au dat cele 5,5 hectare, s-a depasit cu mult suprafata detinuta de aceasta anterior, adica sub doua hectare. Reconstituirile au fost fortate, nu s-a tinut cont ca a vindut mult, iar unele documente erau falsificate. Actul de partaj al Anetei Banu prevede ca hatul este chiar drumul dintre hambare, care mai este si astazi si delimiteaza cele doua mosii", a mai adaugat Adrian Zamosteanu.

"Nu se descurca cu tot pamintul"

Conducerea primariei are insa alta versiune. "Statul comunist i-a luat Anei Banu 50 de hectare, la fel ca si lui Alexandru I. Gutzulescu. Conform unei sentinte a Judecatoriei Pascani, fiecare dintre urmasi a primit 10 hectare, dar pe atunci nu aparusera legile de fond funciar. Urmasii familiei Banu au primit 10 hectare, conform Legii 18, 33,5 hectare, conform Legii 1, iar in 2008, conform Hotaririi Comisiei Judetene de Fond Funciar 4615, au mai primit un rest de 6,5 hectare. Pe 29 iulie 2010 am pus-o in posesie si am trimis documentatia la Cadastru pentru un teren de 3,92 hectare. Intre timp a venit si titlul de proprietate (nr. 254126 din 30 august 2010 – n.r.). Urmeaza sa ii mai dam diferenta cind vom primi teren de la ADS. Urmasele Anei Banu, adica fiica sa, Lucia Banu, si nepoatele, Anca si Gabriela Banu, toate persoane in virsta si fara urmasi, au vindut suprafata. Daca ar fi vindut inainte de nationalizare, cum de in 1949 Ana Banu preda la stat tot 50 de hectare?", a declarat Iulian Andries, secretarul comunei.

Primarul comunei a gasit si o alta explicatie pentru acest scandal. "Alois Cojocaru, care imi este si unchi, a fost mandatarul intregii familii Gutzulescu pina acum un an si jumatate. Posesia pe tot terenul o avea tot el. Pentru ca nu se descurca cu tot pamintul, in urma cu vreo sapte ani, a dat terenul in folosinta altora. O bucata am preluat-o eu. In 2009-2010 s-a certat cu familia Banu si am arendat-o eu. In plus, de la alti mostenitori ai Anei Banu am cumparat citeva zeci de hectare. Cele trei doamne au obtinut titlu de proprietate si mi-au vindut mie terenul. Domnul Hirjoi m-a intrebat daca nu stiu vreun teren de vinzare si am decis sa il vind pe acela", sustine Iosif Anton.

Batalie crincena pe malul iazului

O suprafata de 1,7 hectare din suprafata primita recent de Anca Banu incita si mai mult spiritele intre cele doua tabere. Conform aparatorilor familiei Gutzulescu, la vinzarea acestui lot s-a incalcat legea. "Cind s-a facut vinzarea si noua carte funciara s-au falsificat unele acte. Astfel, desi in acte luciul de apa figura cu o suprafata de 2.900 de mp, in noua carte funciara apareau peste 8.000 de mp, astfel noul proprietar nu mai are nevoie sa apeleze la diverse institutii pentru autorizatii, caz in care putea fi descoperit", a declarat Adrian Zamosteanu.

Alois Cojocaru sustine ca in ultimele saptamini zona a fost schimbata dramatic. "Hirjoi a intrat pe acel teren, a distrus tot, mi-a taiat toti copacii, mi-a rupt stilpii de curent electric si a scos tot pestele din iaz. Acel iaz are 2.900 de mp, dar ei au intabulat o suprafata de aproape 8.500 de mp. Am inteles ca vrea sa faca trei iazuri. Ce face Parchetul? De la Politie nu vrea sa vina nimeni. Hirjoi spune ca e cumparator de buna-credinta. Am solicitat ordonanta prezidentiala pentru a opri constructiile. Este un razboi psihologic. Probabil ei spera ca noi sa cedam", a completat acesta.

In replica, reprezentantii Primariei sustin ca nu a fost incalcata nici o lege. "Luciul are acum doar 2.800 de mp, dar s-a trecut intreaga suprafata a iazului. In aceasta suprafata sint trecute si canalul de scurgere si taluzul. A fost in administrarea Gostatului. S-a mai marit, s-a mai micsorat. Domnul Hirjoi sta la Pascani si, din ce am inteles, vrea sa-si faca o casa de locuit. Domnul Cojocaru a cerut ordonanta presedintiala pentru anularea titlului de proprietate, dar la dosar nu are decit o schita facuta de un expert, insa neavizata de cei de la Cadastru, si mai multe copii dupa actele de identitate ale familiei. Toate copiile sint puse in trei exemplare. S-au mirat si magistratii de ce a procedat asa", a spus Iulian Andries.

In ultimele luni, Alois Cojocaru a depus mai multe plingeri impotriva primarului din comuna. "Am facut plingeri la Politie, DNA, Prefectura, Guvern si chiar la presedinte. Nu s-a rezolvat nimic. Primarul sustine ca nimeni nu poate sa ii faca nimic pentru ca are putere", a afirmat Alois Cojocaru. Iosif Anton pretinde ca nu este vinovat si ca va cere sa i se faca si lui dreptate pentru ca a fost purtat pe la institutii. "Am dat de doua ori declaratii la fiecare din acest institutii. Cei de la DNA mi-au spus ca daca nu as fi fost in regula, ar fi fost rau pentru mine. Eu nu am atacat pe nimeni. Astept sa se termine toata aceasta mascarada si dupa aceea vom depune si noi plingere pentru denunt calomnios", a declarat primarul.