Caută 
7 MIN
Reteaua de prostitutie Clamparu – care actiona in Spania – a fost deferita
justitiei, luni, dupa patru ani de la infiintare, insa liderul grupului – Ioan
Clamparu, zis Nasu – va fi judecat in lipsa, intrucit autoritatile nu au putut
pune in executare mandatul de arestare emis pe numele sau in luna mai.
Grupul infractional condus de Ioan Clamparu – eliberat conditionat in 1998,
dupa ce a ispasit zece ani de inchisoare pentru un omor – a fost identificat
in cursul anului 2003, in urma activitatilor informative desfasurate pe linia
combaterii traficului de persoane transfrontalier, stabilindu-se, astfel, ca pe
relatia Romania – Spania actioneaza, inca din anul 2001, o retea de trafic
international de persoane cu ramificatii, in special, in trei zone mari: Sibiu,
Neamt si Prahova.
Reteaua s-a structurat intre anii 2001-2004, cind membrii marcanti ai
grupul si-au ocupat pozitile, atributiile si si-au stabilit modul de actiune
astfel incit intreaga filiera sa-si desfasoare activitatea sub coordonarea
liderului Ioan Clamparu – zis „Omu”, „Nasul”, „Papa”, „Ion de Madrid” sau
„Cap de porc”.
Segmente distincte ale retelei se ocupau de recrutarea sau racolarea
victimelor, de obtinerea documentelor de calatorie si transportul acestora
pina in Spania, unde tinerele erau preluate de alti membrii ai retelei sau
chiar de catre cei care le recrutasera initial, iar la destinatie, prin diverse
metode (retinerea documentelor, invocarea unor datorii de sute sau mii de
euro, amenintare sau violente etc.), acestea erau constrinse sa se
prostitueze in folosul traficantilor.
Membrii grupului infractional racolau tinere din aproape toate zonele tarii.
Aceste tinere proveneau din familii fara minime posibilitati materiale si in
care existau neintelegeri intre membri acestora. Astfel, racolatorii le
promiteau locuri de munca bine platite in Spania ca dansatoare, menajere,
ospatarite, dame de companie sau in agricultura, promitindu-le sume
impresionante si aratindu-se dispusi sa le obtina toate documentele de
calatorie inclusiv pasaportul. Totodata, se ofereau sa le plateasca si
cheltuielile de drum pina in Spania.
Tinerele erau induse in eroare cu privire la munca ce urmau sa o
desfasoare in strainatate, astfel incit acceptau chiar sa plece pe cheltuiala
racolatorilor sub promisiunea ca vor restitui acei bani din primul salariu.
La destinatie, insa, dupa ce erau preluate si cazate in apartamente
inchiriate de catre traficanti, tinerelor respective li se spunea adevaratul
motiv pentru care fusesera aduse din Romania si li se explica ca nu au
alternativa decit sa practice prostitutia in folosul traficantului.
Metodele de convingere pe care le utilizau traficantii erau diverse, insa, de
cele mai multe ori, se incepea cu retinerea documentelor, cu invocarea
unor sume de aproximativ 2.000-3.000 de euro datorie, cu exemple in
ceea ce priveste modul in care vor fi tratate daca refuza sa se supuna
cerintelor traficantilor. Concret, alte tinere, care deja se prostituau pentru
grupul infractional, erau batute in fata noilor venite.
Daca nici una dintre aceste metode nu functionau, victimele erau
amenintate si agresate fizic pentru a practica prostitutia in folosul
traficantilor. O stare de temere profunda o crea si faptul ca traficantii
proferau amenintari la adresa familiilor victimelor ramase in tara, ceea ce
de cele mai multe ori ducea la rezultatul scontat. Uneori, celor care
cooperau cu traficantii li se promitea ca, dupa o anumita perioada, vor primi
jumatate din banii pe care i-ar fi cistigat din prostitutie, fapt ce nu s-a
intimplat.
Pasapoartele fetelor ramineau in posesia traficantilor care in schimb le
dadeau fotocopii ale acestora pentru a le prezenta politiei spaniole in cazul
in care ar fi fost retinute pentru cercetari.
Locul in care actionau membrii retelei pe piata prostitutiei din Spania era
un parc din Madrid, numit Casa de Campo, o zona impadurita extinsa, cu
alei circulabile si parcari dotate cu banci.
Casa de Campo era principala zona de actiune a retelei condusa de Ioan
Clamparu si, in fiecare noapte, in aceasta zona, practicau prostitutia
aproximativ 120 – 150 de tinere aduse din Romania, toate fiind
supravegheate indeaproape de proxeneti romani membri ai acestei retele,
care patrulau in autoturisme inchiriate pe aleile parcului.
Fetele aveau cite un telefon celular, in majoritate fara credit, pe care erau
apelate de catre proxeneti si interpelate in legatura cu sumele pe care le-au
obtinut din prostitutie, dindu-li-se si indicatii cu privire la modul in care sa
abordeze cit mai multi clienti. In fiecare noapte, o tinara realiza intre 250 si
600 de euro, una dintre ele stringind, in sase luni de prostitutie, peste
30.000 de euro.
In cadrul acestei retele existau reguli stricte stabilite de liderul ei, pe care
fiecare tinara era obligata sa le respecte. Ele erau obligate sa accepte doar
clienti de nationalitate spaniola, in nici un caz romani, bulgari, albanezi,
marocani etc. De asemenea, fetele erau obligate sa stea intr-un anumit loc
stabilit de proxenet cu acordul lui Clamparu, denumit „post”, li se
interziceau sa discute una cu alta, sa-si spuna numele adevarat ori sa-si
povesteasca viata anterioara, toti banii obtinuti trebuind a fi predati integral
dimineata proxenetului care se ocupa de ele. Fiecare proxenet platea cite
o cota parte liderului Clamparu.
In cazul in care fetele erau retinute de organele de politie spaniole, trebuia
sa declare ca nu cunosc limba spaniola, ca nu au proxenet si erau instruite
sa nu semneze nici o declaratie pina cind un avocat angajat de membrii
retelei nu se prezenta pentru ale apara.
De altfel, Ioan Clamparu organiza periodic sedinte cu totii proxenetii care
actionau in Casa de Campo, unde se stabileau reguli, se impuneau noi
membri sau se excludeau cei existenti, se colectau banii rezultati din
practicarea prostitutiei tinerelor romance, dirijindu-se, de fapt, intreaga
activitate a grupului infractional.
Ioan Clamparu are o condamnare la 15 ani de inchisoare pentru omor, el
fiind eliberat conditionat in anul 1999, dupa ce a executat doua treimi din
pedeapsa.
In perioada in care a stat in inchisoarea de la Aiud, Clamparu a cunoscut
mai multe persoane pe care, ulterior, le-a racolat pentru reteaua de
prostitutie. Astfel, i-a cunoscut pe Tiberiu Matenciuc, Nicoae Olteanu,
precum si pe altii. Dupa ce a parasit puscaria, acestia si-au botezat copii
sau s-au cununat religios, Clamparu fiind cel in cele mai multe cazuri nas,
de unde i se trage si numele de „Nasul”. Reteaua pe care Clamparu a
initiat-o avea ca model modul de actiune, regulile si pedepsele utilizate de
Camora italiana, prima tara in care „Nasul” a plecat dupa eliberarea din
penitenciar fiind de altfel Italia. Grupul infractional organizat era alcatuit
intr-o structura piramidala avind un lider si citiva locotenenti apropiati
acestuia, desemnati cu conducerea unor grupuri zonale. In lipsa liderului,
atributiile lui erau preluate de romascanul Dan Mihaila, zis „Motan”, cel mai
apropiat dintre locotenentii lui Clamparu.
Au fost trimisi in judecata, in stare de arest preventiv, Constantin Ovidiu
Pop (condamnat in 1991, la 11 ani de inchisoare pentru omor, de catre
Tribunalul Mehedinti, fiind eliberat conditionat la data de februarie 1999),
Dan Mihaila (condamnat la sase luni de inchisoare cu suspendare
conditionata a executarii pedepsei pentru vatamare corporala din culpa),
romascanul Cornel Popeanu, Marian Stanciu (cunoscut cu antecedente
penale, fiind in trecut condamnat la doi ani de inchisoare pentru tilharie),
Bogdan Valentin Ciufu (cunoscut cu antecedente penale, avind mai multe
condamnari printre care si una de un an si sase luni cu suspendarea
conditionata a executarii pedepsei), Vilmos Samu (cunoscut cu
antecedente penale, ultima pedeapsa data de Curtea de Apel Alba Iulia, in
2000, prin care a fost condamnat la doi ani si sapte luni de detentie) si
Cristian Stefan Cioflan.
Ioan Clamparu – pe numele caruia a fost emis un mandat de arestare
preventiva in 7 mai – a fost condamnat, in 1988, de Judecatoria Botosani,
la 15 ani de detentie pentru omor, el avind un rest de pedeapsa de
executat de 1.780 de zile, ca urmare a eliberarii conditionate in 1998.
Acest rest de pedeapsa se va cumula cu pedeapsa la care ar putea fi
condamnat pentru activitatile de proxenetism, din Spania.
In acest dosar, anchetatorii au separat faptele lui Gelu Constantin Gabura,
Nicolae Olteanu si Iohann Friederik Bortmes, continuindu-se cercetarile.
Ion Clamparu, aflat in Spania, dar nelocalizat de Interpol
Ioan Clamparu nu a fost localizat de Interpol, care ar trebui sa puna in
executare un mandat de arestare preventiva emis de magistratii
bucuresteni, sustin surse judiciare. Totusi, intr-o informare a Ambasadei
romane in capitala spaniola, depusa in luna mai la dosarul lui Ioan
Clamparu, se arata ca acesta lucreaza la o firma din Madrid pentru 350 de
euro pe luna, locuieste in Spania, alaturi de complici si garzi inarmate si are
zilnic intilniri cu proxenetii.
Fostul atasat al Ministerului roman de Interne la Madrid, subcomisarul
Cornel Serban, a comunicat, la inceputul anului, autoritatilor romane ca
autoritatile spaniole „sint de acord ca Ioan Clamparu si prostituatele ce vor
fi identificate sa fie expulzati in Romania, daca o cer autoritatile de la
Bucuresti”. La Ministerul Justitiei nu exista nici o solicitare privind
declansarea procedurilor de expulzare sau extradare a lui Ioan Clamparu
din Spania, sustin surse judiciare. „Ioan Clamparu, Ovidiu Pop (unul din
complici cercetati alaturi de Clamparu – n.r.) si sotiile lor nu au obtinut in
Spania, in ultimii patru ani, venituri licite. Ioan Clamparu, din martie 2004,
lucreaza la o societate din Madrid pe un salariu lunar de 350 de euro”, se
arata in nota oficiala, aflata la dosarul anchetatorilor romani privind
investigatiile de anihilare ale retelelor de criminalitate organizata.
Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, afirma, intr-o conferinta de
presa din 19 mai, ca a fost lansata o ofensiva impotriva retelelor de crima
organizata, despre care autoritatile romane au indicii ca au strins un fond
de ordinul milioanelor de dolari pentru a bloca ancheta ampla declansata
de Ministerul Public. Seful Ministerului Public l-a indicat pe Ioan Clamparu –
cunoscut personaj al lumii interlope – drept lider al unei retele de crima
organizata pe relatia Spania. Botos mai spunea ca autoritatile din Madrid il
cauta pe Clamparu in baza unui mandat de arestare emis de instanta
romana, in 8 mai.
Ioan Clamparu are legatura cu gruparea condusa de fratii Vasile si Ion
Balint, zisi Sile si Nutu Camataru si, respectiv, Silviu Dudita, zis Fluturica –
camatari arestati pentru mai multe infractiuni cu violenta.
Ioan Clamparu a fost trimis in judecata, in lipsa, pe numele lui fiind emis un
mandat de arestare preventiva, in acelasi dosar fiind deferiti justitiei sase
complici ai sai. (Z.R.)
