Scandalul ajutoarelor la Rachiteni

La Rachiteni, inundatiile din aceasta vara au reprezentat doar inceputul. In loc sa aline suferintele oamenilor, ajutoarele pentru reconstructia caselor inghitite de ape i-au invrajbit.

Satenii sustin ca de aceste ajutoare au beneficiat persoane a caror locuinte nu au fost afectate de inundatii. Mai mult, primarul este acuzat ca a impartit materiale de constructii in mod preferential la cunostinte si rude. "Pai sint care si-au carat cu galetile apa in casa pentru a beneficia de ajutoare", a sarit ca ars Aurel Gherca. Scandalul de la Rachiteni a ajuns pina la Prefectura, in ultimele zile 9 sateni din comuna cerind audiente pentru a se plinge de neregulile in impartirea materialelor de constructii.

"Apa n-a udat nici praful"

Refacerea caselor in satul Rachiteni merge greu. Ploile din ultimele saptamini au ingreunat si mai mult lucrarile. In plus, in intreaga comuna domneste o atmosfera de tensiune.

Oamenii nu sint multumiti nici de ajutoarele primite si nici de modul cum au fost acestea au fost gestionate. Aproape fiecare satean are cunostinta despre vreun vecin care a primit mai mult ca el sau care a beneficiat de materiale de constructii fara a fi afectat intr-o masura prea mare de apele revarsate ale Siretului.

O parte dintre locuitori arata spre rudele primarului, pentru care inundatiile au reprezentat o adevarata mana cereasca, chiar daca apele nu le-au luat casele. Una dintre aceste persoane este Monica Susanu, matusa primarului Eusebiu Martonca.

Localnicii afirma ca in zona unde locuieste ruda primarului "apa n-a udat nici praful". Cu toate acestea, i se va construi o casa noua. "Verona Gherca, sora mea, scrieti acolo, nu numele meu. Nu mie mi se face casa. Oamenii sint rai, pentru ca am grad de rudenie cu primarul, dar apa a facut stricaciuni si aici", s-a aparat Susanu.

"Jumatate din casa e la pamint"

"Sint magarii pe fata ce se intimpla aici", a caracterizat situatia de la Rachiteni, Loredana Tiba. Femeia s-a aratat nemultumita de cantitatea de materiale de constructii primita si de faptul ca a fost nevoita sa mai cumpere de la alti vecini care nu le-au folosit.

"Sint care nu au avut apa de nici macar un centimetru, dar materiale au primit. Ciment am cumparat de la vecina din fata care a primit materiale pentru un grajd. Am dat 30 de lei pe sacul de ciment si am luat 7. Mi se parea normal ca cei care nu le-au folosit sa le predea inapoi si sa fie redistribuite la cei care au avut probleme mai mari", a declarat Tiba. Aceasta a adaugat ca muncitorii au venit la lucru fara scule. "S-a zis ca se vor reface casele. Muncitorii au venit fara scule. Barbatul meu a dat 20 de lei pentru inchirierea unei bormasini. Pai nu se poate asa. De unde sa avem noi atitia bani", a mentionat Loredana Tiba.

Estimativ, femeia a declarat ca pe linga ajutorul venit de la Guvern, a mai scos din buzunar inca aproximativ 5.000 de lei pentru lucrarile de refacere a casei. Aurel Gherca nu a avut norocul insa sa primeasca niciun ajutor. "Peretii au crapat. La altii s-a vazut, la mine nu", a remarcat cu amarciune barbatul.

Pe la casa lui s-au perindat vreo 4 comisii de evalurare a pagubelor. "Initial trebuia sa primesc 2.500 lei pentru reparatii. Apoi mi s-a spus ca sint trecut la consolidare. Asta se intimpla de la inceputul lunii septembrie. De atunci astept sa se intimple ceva. De la inghet si dezghet, casa mea ajunge sa se prabuseasca. Cine raspunde atunci?", a adaugat Gherca.

La citeva case mai incolo, Maria Susanu se afla in pragul disperarii. Femeia se plinge de faptul ca din pensia ei de 260 lei trebuie sa plateasca adusul materialelor acasa. "E 10 lei transportul pentru o masina de piatra. Dar la muncitori trebuie sa le dai si de mincare si de baut. De unde sa scot banii astia? Jumatate din casa e la pamint. Poate nu ma credeti, dar imi vine sa-mi pun streangul de git si sa se termine totul", a detaliat Maria Susanu.

"O parte si-au darimat singuri casele, ca sa primeasca ceva"

Primarul din Rachiteni recunoaste situatia de nemultumire din zona si afirma ca se astepta la asa ceva. Sustine in schimb ca vina o poarta cei de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. "Nu noi am stabilit care este situatia din teren, ci comisiile. Au mai fost probleme si cu vremea si cu intirzierea banilor, dar se lucreaza. Lumea ar trebui sa inteleaga ca este vorba doar de un ajutor de la Guvern si nu li se vor ridica locuintele la fel cum erau. Constructiile sint la rosu", a declarat primarul Martonca.

Cit despre celelalte acuze, afirma ca nu sint reale. "Ce era sa fac? Sa-mi scot rudele din sat? Si ele au fost afectate de inundatii", a completat Martonca.

Cu toate acestea, responsabil pentru impartirea materialelor a fost numit o ruda de-a acestuia, respectiv Iosif Martonca. "Nu stiti cum se fura la noi. N-are importanta numele meu, ca nu vreau sa-mi fac greutati. Dar toate ajutoarele au fost impartite pe la rudele si prietenii celor de la primarie. Cei necajiti, tot necajiti ramin. Monica Susanu, Elena Bisog, Aguda Ciobanu, n-au vazut apa dar primesc ajutoare. O parte si-au darimat singuri casele pentru ca erau vechi, ca sa primeasca ceva", a incheiat un alt satean.

In Rachiteni, Siretul a inundat aproximativ 330 de gospodarii. In cazul a 43 de case, s-a impus refacerea in totalitate, la alte 39 au fost nevoie de lucrari de consolidare, iar la restul de reparatii.

"Din pacate, primarul nu poate fi sanctionat"

Problemele dn Rachiteni au fost semnalate de localnici si conducerii Prefecturii. Astfel, prefectul Marius Bodea a anuntat ca i s-au prezentat cazuri ale unor familii ce sustin ca au fost afectate de inundatiile din luna iulie, dar care nu au primit nici un ajutor din partea Guvernului.

Mai mult, chiar ieri, sase reprezentanti ai comunei Rachiteni s-au aflat in audienta la prefect. "Din pacate ceea ce anticipam la inceputul procesului de reconstructie se adevereste. Au inceput sa apara solicitari suplimentare privind inventarierea de locuinte afectate de inundatii ce nu au fost incluse in listele trimise catre Guvern. La Rachiteni au fost doua etape de inventariere si totusi au aparut reclamatii, si nu sint putine", a precizat Bodea.

Seful Prefecturii a afirmat ca primarul comunei Rachiteni, Eusebiu Martonca, este vinovat de faptul ca aceste familii nu au fost incluse in listele trimise la Bucuresti pentru ca si alti sateni afectati de inundatii sa poata beneficia de ajutoarele guvernamentale. "Responsabilitatea inventarierii efectelor produse de calamitati ii revine primarului in calitatea sa de presedinte a comitetului local pentru situatii de urgenta. Neincluderea in lista locuintelor afectate a uneia sau a mai multor case intra in responsabilitatea primarului si, din pacate, administrativ, acesta nu poate fi sanctionat. Risca o sanctiune doar din partea electoratului", a explicat Bodea.

"Abia acum se vad efectele inundatiilor"

Prefectul a anuntat ca recent primarul comunei Rachiteni, Eusebiu Martonca, i-a inaintat o noua lista cu alte 74 de familii a caror case ar necesita consolidari si reparatii. "Este prea tirziu, exista un termen stipulat clar in ce priveste incheierea inventarierii pagubelor produse de inundatii. In acest moment, nu se mai poate face legatura directa intre inundatiile lunii iulie si starea de degradare a locuintelor ca acestea sa poata fi incluse in programul de stabilit de Guvern", a afirmat prefectul.

De cealalta parte, primarul comunei Rachiteni sustine ca cererile au continuat sa vina de la sateni, si ca acestea au fost trimise catre Prefectura, dar ca nu s-a facut nimic pina acum. "Noi avem inregistrate toate cererile de la populatie. Oamenii au venit pe rind, ca abia acum se vad efectele inundatiilor si au inceput sa se deterioreze casele. Sint imobile trecute la consolidari, dar pe care constructorii nu vor sa le faca pentru ca ar trebui sa fie reconstruite. Noi am facut adrese si la Inspectoratul de Stat in Constructii si la Prefectura, dar nu ni s-a raspuns. Eu, zilnic am solicitari de la oameni", a afirmat Martonca.

Seful Prefecturii a anuntat ca se va incerca acordarea de ajutor familiilor care au depus cereri la Prefectura. "Vom directiona catre Rachiteni ajutoarele primite din sponsorizari ce constau in materiale de constructii pentru ca localnicii, in regie proprie, sa-si poate repara casele, dar asta este initiativa noastra si nu a autoritatilor locale", a precizat Bodea.