Se inchide CET-ul

Planul se bazeaza mai putin pe investitii, cit pe reducerea costurilor. Pentru elaborarea planului a fost nevoie ca pe capul Primariei sa cada expertii BERD, dupa ani de zile in care aici s-a batut pasul pe loc. 

Sefii CET au aruncat ieri pe masa consilierilor locali o adevarata bomba. Ce nu s-a reusit in 17 ani, adica punerea pe picioare a centralei electrotermice iesene, sustine ca va reusi noul director al CET, Didi Melinte. Dupa ani de studii, proiecte, analize si strategii platite cu bani grei si dezbatute aprins in Consiliul Local, conducerea CET vine cu un nou plan. Acum, se scoate din palarie o solutie ce pare a fi magica. In doar trei ani, adica pina in 2010, gigacaloria ar urma sa fie produsa cu doar 177 lei, fata de 326 lei cit se estimeaza ca va costa anul viitor.

Mai mult, din 2009 CET ar urma sa aiba un profit anual de 3,5 milioane euro, iar din 2010 unitatea sa nu mai aiba nevoie de subventii de la bugetul local. Conform documentatiei aprobate ieri de Consiliul Local, acest lucru s-ar putea face cu investitii minime.

Practic, in planul de modernizare sint trecute doar doua investitii, estimate la 600.000 euro. Suma reprezinta abia contravaloarea facturilor ce trebuie achitate de ieseni intr-o luna, doar pentru apa calda. Principalele masuri vizate de conducerea CET nu sint insa investitiile, ci taierea drastica a cheltuielilor si gasirea altor surse de venit.

Concret, se doreste inchirierea unor spatii si instalatii din CET I si CET II, gasirea de noi clienti industriali in locul celor disparuti dupa 1990, disponibilizari de personal, folosirea de combustibil mai ieftin, dar si plata datoriilor istorice.

In schimbul promisiunii ca din 2010 CET va deveni o unitate rentabila, conducerea centralei a cerut ieri Consiliului Local inca un imens efort financiar, pentru urmatorii doi ani. Practic, cu tot cu datoriile istorice, de la bugetul local ar urma sa fie alocate pina in 2009 peste 80 milioane lei, ca subventii catre CET.

In loc de gaz, carbune

Sefii Primariei spun ca planul de restructurare aprobat ieri de Consiliul Local a fost solicitat de BERD si are deja acordul bancii europene. "Societatea traverseaza acum o perioada mai dificila, dar speram ca impreuna cu CL sa trecem peste aceasta iarna si sa intram in planul de restructurare. Principalul obiectiv este folosirea la maxim a resurselor proprii. Echipamentele nu au mai fost folosite la capacitate maxima din 1993", a declarat Didi Melinte, directorul CET.

Concret, reprezentantii CET si ai Primariei vor sa restringa activitatea societatii la cerintele iesenilor. Astfel, iesenii ar urma sa primeasca agent termic doar de la CET II Holboca. Unitatea CET din Tudor Vladimirescu ar urma sa functioneze la o capacitate minima de productie si sa furnizeze energie termica doar in jur de 100 de zile pe an, in perioada de vara. "Ne-am propus sa functionam cit mai mult pe CET II, Holboca", a afirmat Melinte.

Daca in prezent centrala din Holboca este pornita doar iarna, de anul viitor uzina ar urma sa functioneze intre 210 – 280 zile pe an. Acest lucru ar insemna practic modificarea radicala a combustibililor folositi de CET. Astfel, in locul gazului si pacurii folosite la CET I, s-ar folosi in principal carbunele de la CET II, mult mai ieftin.

In loc de huila, carbune brun

In planul de restructurare se mentioneaza ca modernizarea instalatiilor din CET I este estimata la 600.000 euro. "Am reduce foarte mult pierderile de natura tehnologica. In 2008 ar trebui sa avem pierderi tehnologice reduse cu 60%", a explicat Melinte.

Dupa retehnologizarea CET I, instalatiile libere pot fi inchiriate catre un producator de energie electrica. "Spatiul poate fi inchiriat si de la CET I si la CET II. Terenul este al Primariei, iar un posibil investitor ar trebui sa achite chirie pentru echipamente la CET si pentru teren la Consiliul Local", a explicat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. In acest mod, CET ar impusca doi iepuri dintr-un foc: ar putea incasa bani din inchirierea de utilaje si ar gasi un client puternic pentru aburul tehnologic produs.

Conform graficului prezentat de Melinte, acest lucru s-ar putea face in 2009 si ar aduce venituri suplimentare la CET de peste un milion de euro pe an. Toti acesti pasi vor trebui facuti cu aprobarea Consiliului Local. "Si la CET II se vor putea inchiria spatiu si echipamente, fara a afecta productia noastra de energie electrica sau termica. Toate instalatiile vor ramine in proprietatea Consiliului Local", a adaugat Melinte.

El a mai spus ca intentioneaza sa modifice instalatiile de la CET II Holboca, astfel incit sa se poata utiliza carbune mai ieftin decit huila energetica. "Putem profita de investitiile de mediu pe care sintem obligati sa le facem pina in 2014. Facem o analiza sa vedem daca nu putem folosi carbune brun. Am avut discutii cu o firma din Ucraina. Carbunele brun este mult mai ieftin. In plus, nu am renunta la echipamentele pentru huila. Am face licitatie si luam carbunele cel mai convenabil ca pret. Apoi, montam instalatiile necesare pentru carbune brun sau huila", a explicat Melinte.

Sefii CET intentioneaza sa cumpere arzatoare speciale pentru carbune brun. Acest lucru ar permite centralei sa functioneze fie pe huila, fie pe carbune brun cu putere calorifica mare, in functie de necesitati. CET ar scapa de problemele din sezonul trecut, cind furnizorii nu si-au respectat graficul de livrari de huila, cumparind mult mai usor de pe piata carbune brun.

Pretul gigacaloriei pentru populatie, acelasi

O data cu aprobarea planului propus de CET, Consiliul Local a recunoscut si datoriile istorice avute catre societate. Practic, hotarirea luata ieri reprezinta si un grafic de plata a datoriilor istorice evaluate la peste 35 milioane lei. Pina la sfirsitul acestui an, Consiliul Local si-a luat obligatia de a vira inca 17 milioane lei catre CET, pe linga cele 33 milioane lei date deja

Practic, in acest an, CET ar urma sa primeasca in total peste 50 milioane lei ca subventie de la Primarie, urmind ca in 2008 sa primeasca inca 18,3 milioane lei din datoria istorica. Totodata, alesii locali au aprobat si subventia necesara pentru CET anul viitor, care se ridica la peste 33 milioane lei. Alte 31 milioane lei ar urma sa fie alocate in 2009 catre CET, reprezentind subventie la pretul gigacaloriei. Planul CET se termina in 2010, cind unitatea ar urma sa treaca pe profit si sa se elimine subventiile de la bugetul local.

Intre 2007 si 2010 costurile de productie ale CET vor varia extrem de mult. Conform planului aprobat de CL, in 2008 costul de productie al unei gigacalorii va fi de 326 lei cu TVA, iar in 2009 va fi de 321 lei. "Daca toate masurile din acest plan vor fi puse in practica, in 2010 costul de productie al unei gigacalorii va fi de 177 lei, cu TVA", a completat Melinte.

O alta masura a planului pentru redresarea CET este disponibilizarea de personal. Daca acum la CET lucreaza 1.630 de angajati, in 2009 unitatea ar trebui sa aiba doar 1.022 salariati. "Am convenit cu sindicatele. Intr-o prima etapa vor fi disponibilizati 220 de angajati. Pleaca lunar 29 de angajati pina atingem 220. Deja programul a inceput sa lucreze", a spus Melinte.

Sefii CET intentioneaza sa reduca si datoriile avute de populatie catre societate. Acestea se ridica acum la peste 25 milioane lei. Facturarea energiei termice la nivel de scara ar urma sa creasca ritmul incasarilor. Totodata, reprezentantii CET sustin ca pina la sfisitul anului 2009 toti iesenii sa aiba incheiate conventii individuale cu CET, iar datoriile populatiei sa nu fie mai mari de 6 luni. Conventiile individuale ar conduce si la luarea de masuri punctuale in cazul rau-platnicilor. "Vrem sa identificam toti clientii cu datorii. Apoi, asociatiile de proprietari sa mandateze CET pentru a recupera datoriile prin instanta. Avem juristi care se vor ocupa de acest lucru", a afirmat Melinte.

Planul prezentat de sefii CET vizeaza si aprobarea in CL a unui regulament pentru asociatiile de proprietari. Prin aceasta hotarire de CL, asociatiile ar urma sa fie obligate sa plateasca furnizorii in ordinea vechimii datoriilor si proportional cu ponderea acestora din totalul datoriilor avute de asociatie.