Mafia Pietelor

Dimineata, in fiecare zi, pe la orele 5, in piata mare a municipiului apar taranii. Unii cu citeva boccelute, altii cu citeva remorci. Primii se instaleaza umili pe unde li se da voie. Ceilalti, mai cu indrazneala, se opresc in spatele pietei. Acestora din urma le ies in intimpinare niste intreprinzatori tuciurii. Negocierile incep. Cica. Indiferent de-i convine sau nu, producatorul trebuie sa vinda cu cit le ofera acestia: 7, 8 sau, in caz de criza, 10 mii de lei/kg de gogosari, sa zicem. Ca tot e sezonul de pus legume pentru iarna. Bineinteles, la cantitati mari. Altfel… Altfel, n-au decit sa-si ia marfa si sa plece. Unii mai cu singe in ei se incapatineaza sa-si vinda singuri produsele. Ca sa nu iasa prea mult scandal, sunt acceptati. Dar, cu conditia „sa nu strice pretul". Asa ca preturile cresc brusc la 15, 16 sau chiar 18 mii de lei/kg de gogosari, fiindca tot vorbeam de ei…. Rezista ei ce rezista. Dar marfa-i multa. ªi tot pica la intelegere cu intermediarii. Asta-i lupta pentru supravietuire.
Banii sau bostanii
Apropo de rezistenta, mai cu vreo luna in urma, un cetatean din Galati s-a plins ca i s-a cerut „taxa de protectie" pentru a putea sta in piata sa-si vinda pepenii. Bani sau, de ce nu?, marfa. Referitor la acest subiect, directorul Administratiei Pietelor Suceava, Gelu Greceanu, ne-a specificat ca a fost vorba de un caz izolat, petrecut in Piata Burdujeni. „A fost vorba despre o persoana care si-a inchiriat un loc pentru depozitarea marfii, dar masina nu i-a fost sosit pina seara tirziu. A doua zi dimineata si-a gasit locul ocupat de altcineva. ªi atunci, persoana in cauza i-a cerut celui care i-a ocupat locul o suma de bani drept chirie pe loc", a mai spus Greceanu. De asemenea, am fost informat ca nu au fost alte reclamatii legate de ceea ce se numeste „taxa de protectie" pentru stationarea cu marfa in piete.
„Producatori" care nu stiu cum se tine o sapa
Conform reglementarilor legislative in vigoare, in ideea de a se rupe veriga intermediara dintre producatori si cumparatori, nici un comerciant nu poate activa in vreo piata fara certificat de producator. Cu toate acestea, in Suceava si nu numai, poti zari la tarabe indivizi care numai figura de tarani nu au. Dar care au … certificate de producatori. Rosii, castraveti, gogosari, mere, etc., sunt oferite, in multe cazuri, de „tarani", care nici nu stiu cum se tine o sapa in mina. Dar sunt acoperiti legal. „Toti cei care vind in pietele administrate de noi au certificate de producator. Mai putin babele, care vin cu citeva buruieni. Eu n-am cum sa stiu daca detinatorul certificatului cultiva sau nu teren. Cei care poarta responsabilitatea sunt primarii si secretarii primariilor care le elibereaza", a spus Gelu Greceanu. ªi uite asa se produce … eradicarea producatorilor de pe piata.
Desi sunt obligatorii, examenele fitotehnice nu pot fi facute
Tot fara certificate de producator sunt si „buretarii". Adica avalansa de tigani, care vind celebrii opintici de toamna. Care, slava Domnului, anul acesta s-au facut din belsug. Pe o usa metalica din Piata Mare troneaza un afis pe care scrie cu litere de-o schioapa cum ca este interzisa comercializarea ciupercilor fara aviz fitotehnic. Am intrebat, asa, intr-o doara, conducerea Administratiei Pietelor, citi dintre comerciantii de bureti detin asa ceva. Raspunsul a venit prompt: Nici unul. Pentru ca nimeni din Suceava nu efectueaza asemenea expertize. „Am aflat ca ar fi un asemenea serviciu pe la Directia Silvica. N-am apucat sa aflam exact. Oricum, n-avem ce sa le facem comerciantilor. Ii alungam din piata, vor vinde pe la conturi. Ne rezolvam problema noastra, dar nu si fenomenul. Pentru eradicarea lui este necesara o actiune la nivel national. Ori sunt controlati toti, ori se interzice comertul cu ciuperci", a conchis Gelu Greceanu. Pina atunci, examenul calitatii ciupercilor il fac cumparatorii, pe propria lor piele.
Concluzie
In concluzie, toate bune si frumoase si cu lacrimi pe obraz. Certificate de producator fara producatori, grupuri de presiune pentru a mentine preturi ridicate, hotariri inaplicabile privind calitatea produselor, „taxe de protectie", etc.. Se poate numi asta mafie? Unii zic ca da, altii zic ca nu… Comertul merge inainte. Agricultura, in schimb…
(Dan T. Gurtesch)