miercuri, 23.04.2014

Fundatia fantoma Elena Cuza

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    xp DConstituirea Fundatiei - o ciorba de interese ale stabilor vasluieni Totul a inceput intr-o zi de decembrie 1994, mai precis pe 7 decembrie, cind pe rol la Tribunalul Vaslui s-a aflat dosarul nr.8/1994, prin care vasluianul Emil Popa, domiciliat in Vaslui, strada Traian, bloc 245, solicita inregistrarea ca persoana juridica in regim special pentru persoanele juridice a Fundatiei Elena Cuza, cu sediul in strada Traian, nr.1. Ideea pornise, de fapt, de la derularea primului program de finantare externa in Vaslui, program de masuri active pentru combaterea somajului si initiat de Ovidiu Copacinschi, pe atunci agent local PAEM. "Eu am cistigat acel program de masuri active la Bucuresti, prin concurs la Fundatia Internationala de Management (FIMAN)", ne-a spus Copacinschi. Intrucit ideea acestui program era si antrenarea institutiilor locale in derularea masurilor pentru combaterea somajului, iar participarea trebuia sa se faca intr-o forma organizata, s-a luat masura infiintarii unei fundatii, non guvernamentale si non profit. Intrucit inscrierea ca institutie nu putea conduce la infiintarea acestei fundatii, s-a decis ca la dosarul de la Tribunal sa fie inscrisi 26 de membri fondatori, toti unul si unul, numai spuma judetului. Iata care era componenta membrilor fondatori la momentul 1994, asa cum este inscrisa in actele oficiale de constituire, cu precizarea ca, din discutiile avute cu o parte dintre acestia, a reiesit ca nimeni nu stia care era numele si numarul exact al fondatorilor: Emil Popa, presedinte, Nicolae Pascu, prefectul judetului Vaslui, Constantin Alexandru, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Victor Cristea, primarul municipiului Vaslui, Ioan Dima, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Alimentatie, Gheorghe Cucu, director FPS si vicepresedinte CCI Vaslui, Gheorghe Pircalabu, protopop, Protoieria Vaslui, Dorel Daniciuc, presedinte Sindicat Judetean Vaslui, Petrea Iosub, director liceu "Anghel Rugina", Oana Lupu, asesor tineret, Oficiul Judetean de Tineret Vaslui, Vasile Ghiga, director Vlad SRL Vaslui, Mitica Toma, director Civa SA Vaslui, Traian Irimia, director Nippon SRL Vaslui, Ion Gurguta, director ADC SRL Vaslui, Mihai Poiana, director MIPO-Impex SRL Vaslui, Benone Hellfeuer, director Telecable SRL Vaslui, Constantin Toma, director Sercom SRL Vaslui, Stefan Ignat, director Hitrom SA Vaslui, Ioan Stamatin, director Ilvas SA Vaslui, Dumitru Tibulca, director Credit Bank Vaslui, Ion Calu, director Vascovin SA Vaslui, Silviu Boghiu, director Renel Vaslui, Vasile Paval, director RAGCL Vaslui, Constantin Chiosa, director IPIC SA Vaslui, Pompiliu Sirghi, director DMPS Vaslui, Cornelia Taloi, sef birou DMPS Vaslui. In total, 26 de persoane. Este uluitor cum s-a reusit ca tot ce inseamna adminstratie locala si judeteana, biserica, televiziune, patroni sau sistem bancar sa fie reunite sub aceasta umbrela numita Fundatia Elena Cuza, care timp de 5-6 ani a inghitit miliarde de lei de la Comunitatea Europeana, dupa care a intrat in desfiintare pe furis, de parca traim in tara lui Papura-voda. Sau, cine mai stie? Calculatoare, copiatoare, scannere - aparatura noastra unde e? Unele persoane care au lucrat in cadrul Fundatiei ne-au spus ca, de fapt, la aceasta fundatie exista o baza serioasa de calcul, compusa din 10-15 calculatoare, 2 copiatoare, 2 scannere, alaturi de mobilier nou-nout si multe alte dotari. Am fost si noi la sediul fundatiei pentru a vedea ce mai este pe acolo. Pe firmament scrie ca acolo functioneaza Scoala de Limbi Straine WTON. Inauntru, pe hol, unde erau inainte citeva piese de mobilier, un copiator si alte bunuri, acum nu mai este nimic. Am fost intimpinati de catre dna Manea, fosta jurista a Fundatiei, care acum se ocupa de aceasta Scoala. "Eu nu stiu nimic despre ce ma intrebati. Intrebati-l pe domnul Popa, el este presedinte", a fost raspunsul la intrebarea ce programe s-au derulat prin fundatie. Am intrebat-o mai apoi ce s-a intimplat cu baza materiala a fundatiei. I-am pus intrebarea cum ca aici existau calculatoare, copiatoare sau scannere si ca exista voci care susura ca toata aceasta baza materiala ar fi disparut. "Nu, baza materiala este in sediu", a spus fosta jurista. La cererea noastra de a ne arata unde sint depozitate, interlocutorul a devenit brusc iritat si a spus ca nu-mi arata nimic, si mi-a recomandat sa merg la Iasi sa vorbesc cu Emil Popa, pentru ca ea reprezinta o alta institutie. Aceasta, in conditiile in care, in camera in care lucreaza fosta jurista, exista un copiator si un calculator de la muribunda Fundatie "Elena Cuza". Cum este posibil ca, lucrind la o institutie separata de fostul loc de munca, in acelasi sediu in care ai mincat ani de zile o piine alba, sa folosesti aparatura care nu este a ta, ci un bun finantat de Comunitatea Europeana? "Daca nu era aceasta scoala, trebuia sa platim un paznic, care ne-ar fi costat bani multi. Asa, aceasta scoala functionind acolo, ne scuteste de plata unui paznic. Ne pazeste si cladirea si bunurile de la distrugere", a fost explicatia sterila data de fostul sef al juristei Manea. Emil Popa nu a putut sa ne dea o explicatie prea buna de ce Scoala WTON foloseste bunurile Fundatiei. 8Emil Popa este acum sef la Scoala Romana de Afaceri Iasi Prin septembrie anul trecut, vazind ca afacerile nu-i mai merg asa cum ar trebui, Emil Popa s-a gindit sa-si ia talpasita si a plecat usor si discret tocmai la Iasi, impreuna cu familia. A lucrat pentru inceput la CCI Iasi dupa care, apreciindu-i-se meritele avute in judetul Vaslui, a fost numit sef la Scoala Romana de Afaceri. L-am contactat telefonic pe Emil Popa si l-am intrebat cum de s-a putut ca aceasta fundatie sa ajunga in starea de faliment. Ne-a raspuns senin: "Nu mai sint fonduri, asta este. Nemaifiind fonduri, am facut adresa catre Consiliul Judetean in care i-am rugat sa decida ce se va intimpla cu Fundatia Elena Cuza. Atita timp cit nimeni nu a mai ajutat fundatia si neavind cu ce sa traim am abandonat activitatea. Aceasta s-a oprit pentru ca nu a mai fost vointa locala". La zvonurile precum ca el a fost un slab manager, care nu a reusit sa gestioneze fondurile primite de la UE, Emil Popa ne-a spus ca toate aceste lucruri sint niste birfe. "Eu am dat 65 de credite la intreprinzatori, am deschis un centru de consultanta pentru IMM-uri, am facut programe la Negresti. Sa faca si cei care ma birfesc macar 10% din ce am facut eu, ca sa vada ce greu este", ne-a precizat Popa. El a mai recunoscut si faptul ca, mutindu-se la Iasi, nu s-a mai preocupat aproape deloc de activitatea fundatiei. Emil Popa a spus ca toata baza materiala, in special aparatura de calcul, este la Fundatie, si ca a donat o parte de echipament la unele organizatii neguvernamentale. Una peste alta, Popa nu-si mai aminteste faptul ca la Conferinta "Parlament si Societate Civila - spre o relatie de parteneriat" din 29 martie 2000 sustinea ca fundatia a fost prezentata ca "un partener de nadejde pentru autoritati locale, parteneri din strainatate si ca sustinatoare a intreprinzatorilor locali, mai ales privati". "Misiunea asumata de fundatie, de dezvoltare, de dezvoltare a sectorului IMM-urilor, se justifica prin impactul sau social-economic (solutionarea problemelor sociale create de inchiderea marilor intreprinderi; dezvoltarea initiativei si spiritului de creatie; combaterea somajului)", a spus atunci Emil Popa, omitind sa spuna ca era taman pe punctul de abandona aceasta fundatie. Esential este ca, in finalul discutiei telefonice avute cu Popa, ne-a facut urmatoarea precizare: "Orice ati afla in acest domeniu, totul este absolut legal. Orice suma este justificata prin acte". No comment. 0Amnezia i-a lovit brusc pe toti cei intervievati 9Am discutat, pentru a face acest material, cu foarte multi oameni, implicati direct sau indirect, in toata aceasta afacere. Pe multi i-a lovit brusc amnezia, desi ani multi au mincat o piine la aceasta fundatie. Contabili, ofiteri de credit, juristi, colaboratori - toti au invocat acelasi fapt, si anume ca a trecut mult timp si ca nu-si mai amintesc ce proiecte s-a derulat pe la fundatie. Unii chiar ne-au invocat si motivul loialitatii (sic) fata de fostul lor loc de munca. Aceasta, in conditiile in care ei au lucrat cu bani de la UE si nu cu sume de la Copacenii din deal. Unii lucreaza la Prefectura, altii pe la finante sau pe la diverse servicii descentralizate. L-am intrebat si pe presedintele CJ, Ioan Manole, ce se mai intimpla cu Fundatia Elena Cuza; acesta mi-a spus ca este in reorganizare dupa plecarea presedintelui. Alte surse ne-au spus ca prefectul Tibulca ar fi avut o intilnire de taina cu alte oficialitati judetene, in care s-a hotarit sa se redeschida Fundatia, cu Mihai Streja la cirma. Cert este ca in toata aceasta afacere cineva, in spiritul acesta de integrare europeana cu care ne tot laudam, ar trebui sa se intrebe cit de legal si corect este sa ceri fonduri de la UE, dupa care sa abandonezi totul, desi stii ca esti obligat sa cauti si solutii pe plan local. Asteptam un raspuns la aceasta intrebare. (Daniel TANASUC)
    Adauga comentariu

    Ultima ora

    editorial

    (De) Ce votăm pe 25 mai?

    Radu MEȘNIȚĂ

    (De) Ce votăm pe 25 mai?

    Trei motive ca să (nu) mergeţi la vot.

    Filmuletul zilei

    opinii

    La Blog

    Florin CÎNTIC

    La Blog

    Cu toate acestea însă nu ne putem împiedica să spunem, trăiască blogul!, căci el va juca la viitoarele alegeri un rol important şi, în ciuda încercărilor naturale de utilizare a spaţiului de comunicare publică în favoarea lor, politicienii vor fi nevoiţi să accepte ponderea regulatoare, echilibrantă a puzderiei de comentarii şi afirmaţii critice pe care blogurile şi fluxurile de social media le pot genera în deplină libertate.

    Iertare şi iubire

    Tiberiu BRĂILEAN

    Iertare şi iubire

    Interacţionăm spontan şi experienţele se înşiruie cu o dinamicitate care vizează instantaneitatea. Astfel de relaţii nu pot fi decât armonioase şi caracterizate de principiul win-win, câştigă fiecare.

    O chestiune retorică

    Ghenadie NICU

    O chestiune retorică

    Manipularea e făcută cu mare artă, menajând susceptibilităţile şi driblând, practic, până şi vigilenţele hârşite. De consumatorul simplu, cum se spune, nici nu e cazul să pomenim: el e victima inocentă şi promptă a soiului acesta de manevre. Încrederea se câştigă cu mimarea obiectivităţii, cu vocea răspicată imparţial.

    Propunerea redactorului sef

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Toni HRITAC

    Doi ani de ceartă cu Adomniţei şi Nichita

    Este nevoie de un acord de coabitare, care să le spună unde să se oprească.

    Caricatura zilei

    Ciocnit de oua

     

    Editia PDF

    Blogurile ziarului

    Jup

    Jup

    02.04.2014

    Ar vrea dronă

    Jup

    Jup

    03.02.2014

    Iadul alb

    Intrebarea zilei

    Credeti ca Republica Moldova se va alipi Rusiei?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.