Marile esecuri ale lui 2001

marți, 08 ianuarie 2002, 00:00
11 MIN
 Marile esecuri ale lui 2001

Anul 2001 a fost pentru noii guvernanti de la cirma judetului Vaslui o piatra de incercare. Multi dintre cei care se regasesc in acest reportaj-ancheta au spus ca in 2001 au incercat sa procedeze astfel incit sa creasca nivelul de trai al vasluienilor, numai ca rezultatele incercarilor lor au fost destul de anemice.
Prefectura nu a reusit sa stirpeasca actele de coruptie
Prefectul judetului Vaslui, Ioan Tibulca, crede ca ar fi trebuit sa actioneze mai decisiv in 2001 pentru eliberarea titlurilor de proprietate, propunindu-si sa ajunga la 90% cu procentul de eliberare al acestor titluri abia in 2002. Din pacate pentru proprietarii de terenuri din judet, la sfirsitul anului trecut mai erau de eliberat inca 30.000 de titluri, dintr-un total de 134.800. "Datorita reorganizarii OCOT si reunirii celor doua institutii care se ocupau de cadastru intr-una singura, respectiv OJGC si OCOT, am intirziat foarte mult acest proces de eliberare. Mai mult, am trecut la reverificarea anexelor de la legea 1, intrucit am avut semnale ca in multe locuri s-a dat pamint in mod abuziv si am avut surpriza sa constatam ca au fost acordate ilegal peste 1.000 de hectare de pamint fara dovezi. La inceputul anului, am crezut ca oamenii refuza sa-si primeasca titlurile, dar apoi ne-am convins ca, de fapt, in teren situatia era mult mai grea", ne-a spus prefectul. O alta neimplinire a lui Ion Tibulca este aceea ca in 2001 nu s-a reusit aducerea unor fonduri in judet de la Banca Mondiala, mai ales ca acest proces s-a intins pe o perioada mare de timp, in cazul proiectelor PHARE si RICOP. Tibulca ne-a spus ca, datorita alegerilor din 2000 si a unei stari de circumspectie a celor din Banca Mondiala in ceea ce ii priveste pe noii guvernanti, procesul de pregatire a proiectelor cu finantare interna a durat din aprilie si pina in octombrie, astfel ca abia in aprilie 2002 acestea vor deveni functionale. "Este o intirziere de peste opt luni de zile. Acest aspect il trecem la capitolul nerealizari, mai ales ca judetul Vaslui nu a avut proiecte atit de stralucite, cum au avut de exemplu Iasul sau Bacaul. Numai la programul PHARE 2000, din cele 20 de proiecte trimise la Agentia Regionala de Dezvoltare Nord Est Piatra Neamt au fost aprobate 17, proiecte care vor primi finantari, cu sume cuprinse intre 500 de milioane si 5 miliarde de lei. Aceste proiecte vor fi aplicate in toate orasele judetului, precum si in cieva comune", mai crede prefectul.
Daca ar fi sa-si mai reproseze ceva din activitatea de pe 2001, prefectul aminteste faptul ca nu s-a reusit sa se scada rata somajului intr-un ritm mai accelerat, de la 15,4% in ianuarie 2001 la 11,1% in ianuarie 2002. Speranta celor care ne conduc judetul este ca Vasluiul sa ajunga la nivelul de 8%, nivelul mediu al somajului in tara, desi anul trecut scaderea nivelului somajului a depasit procentul de 3% de la nivel national. In privinta agriculturii, reprezentantul Guvernului in teritoriu a spus ca nu s-a reusit reorganizarea agricola in fiecare comuna astfel ca, in baza Ordonantei 30 privind acordarea milionului la hectar, sa existe cel putin cite o exploatatie la nivelul fiecarei comune. Totusi, cel mai mare necaz al prefectului este ca in 2001 nu s-a reusit rezolvarea cazurilor de coruptie aduse in atentia opiniei publice de catre diversele orgnisme de control care s-au perindat anul trecut prin judet. "Am promis, dar nu am reusit sa descoperim cazurile de coruptie din judet. Nu am putut face mai mult, din cauza conditiilor legale, adica a trebuit sa asteptam ca organele in drept sa-si termine cercetarile la o serie de privatizari asupra carora au planat semne de intrebare asupra legalitatii modului in care s-au facut aceste privatizari, si ma refer aici la Vascovin, Petal, Muntenita sau Iris. La aceste societati, ca si la altele controlate, nu am reusit nici pina la aceasta data sa primim de la organele competente un raspuns asupra stadiului cercetarilor. In plus, este vorba de faptul ca in conditiile in care, la unele cazuri, s-a dat solutia de neincepere a urmaririi penale, este putin probabil ca la o noua verificare se va da alt verdict. Este foarte grav, dupa parerea mea, ca timpul trece si noi nu putem sa dam un raspuns oamenilor", a spus Ioan Tibulca. El a mai adaugat ca la nivel de judet s-a infiintat o comisie de verificare a luptei impotriva coruptiei, unde, in fiecare luna, se va face o analiza a cite unui caz de coruptie mai semnificativ. "Efectiv, sint oameni care ne sfideaza, dar nu putem ajunge la ei din cauza legislatiei care ii apara", mai adauga prefectul.
Pentru subprefectul Eugen Neacsu, anul 2001 a fost anul in care nu s-a reusit infiintarea Biroului de Managementul Proiectelor, obiectiv care ar fi trebuit sa asigure informatii despre sursele de finantare externa, bani pe care intreprinzatorii privati ar fi putut sa-i foloseasca pentru dezvoltare. "N-am demarat asa cum am fi vrut aceasta activitate, mai ales pe linia unor programe de infiintare a unor Parcuri Industriale la Vaslui si Husi, intrucit Birladul este cu un pas in fata celorlalte orase", a afirmat Eugen Neacsu. Subprefecul este convins ca ar fi trebuit facut mai multe pentru accelerarea procesului de restituire de terenuri, in baza legii 18/1991 si a legii 1/2000. Pentru aceste neimpliniri, ne-a mai spus Eugen Neacsu, au fost si cauze obiective, cum ar fi reorganizarea cadastrului sau inventarierea terenurilor la legea 1, dar si cauze subiective, respectiv cele care tin de activitatea consiliilor locale. "Abia la inceputul acestui an ne-am hotarit sa solicitam grafice de eliberare a titlurilor de proprietate pentru fiecare localitate in parte. In plus, a mai aparut si o Hotarire de Guvern care prevede reorganizarea Comisiilor de Aplicare a Legii Fondului Funciar, astfel ca activitatea va fi si mai riguroasa", a mai subliniat Neacsu. Acesta mai spune ca, desi s-a facut destula publicitate in 2001 pentru orasul Nergresti, ca zona defavorizata, atit orasul cit si judetul in ansamblu ramin in continuare neatractive pentru investitorii autohtoni sau straini, in conditiile in care forta de munca este excedentara, dar sursele naturale lipsesc cu desavirsire.
La Consiliul Judetean cuvintul de ordine a fost «nu avem bani»
Pentru presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Ioan Manole, problema investitiilor a fost, asa cum era si normal, prioritara. In primul rind, Manole se gindeste la faptul ca nu s-a reusit finalizarea lucrarilor la blocul de locuinte C2 din Vaslui, unde ar mai fi necesare citeva miliarde de lei, si la Teatrul "Victor Ion Popa" din Birlad, unde ar mai trebui, pentru a termina lucrarile, peste opt miliarde de lei. "Raminem in continuare in suferinta cu drumurile, acolo unde reusim doar pe ici, pe colo, sa mai facem o modernizare. Numai pentru refacerea drumurilor din judet ar fi nevoie de peste 1.000 de miliarde. Se pare ca la inceputul acestui an va fi semnat un contract extern pentru finantarea unor astfel de lucrari si abia atunci cred ca Vasluiul va primi bani mai multi pentru reparatia acestor drumuri", a spus Ioan Manole. Presedintele CJ ne-a spus ca, avind in vedere saracia comunelor judetului, majoritatea primarilor doresc refacerea integrala a infrastructurii, de la scoala si pina la Caminul Cultural, de la sediile de primarii si pina la dispensarele medicale. "Trebuie sa asiguram o viata normala in mediul rural. Toti sint saraci si toti vor bani pentru o scoala noua sau un camin adecvat. Noi intelegem toate nevoile lor si, iata, prin programul de reabilitare a scolilor, mai avem in proiectare inca un pachet de 30 de scoli, institutii care vor reconstruite din temelii. Interesant este faptul ca noi, ca judet, ne-am mobilizat exemplar pentru realizarea acestui program, ceea ce a fost o buna carte de vizita", a mai afirmat Manole. El considera ca o piedica in dezvoltarea localitatilor a fost faptul ca sute de gospodarii s-au extins pe caile de comunicatii, fiind nevoie de o interventie in cazul electrificarii a doua cartiere din municipiul Birlad. "Trebuie sa ne gindim ca avem statie de epurare la Murgeni care nu functioneaza, avem statie de epurare la Negresti care, la fel, nu functioneaza, statie de epurare la Vaslui care este depasita in privinta capacitatii si are problemele de mediu pe care le are, avem mari necazuri si cu statia de epurare Birlad. Deci, investitii care ar necesita multe zeci de miliarde de lei. Daca vorbim de Birlad, este inadmisibil sa spui ca esti oras important si, de fapt, nu poti sa dai apa potbila decit citeva ore pe zi. Apa curenta este, in fond, un semn de civilizatie", a mai adaugat presedintele Consiliului Judetean. Situatia somajului din judet a facut ca in ultimii ani populatia din orase sa se indrepte catre mediul rural, astfel ca acum in fata celor care se ocupa de investitii sta o grea sarcina, aceea de a crea si in mediul rural toate pirghiile necesare unei vieti normale. Ioan Manole este convins ca in 2001 s-a asistat la o dezvoltare, in plan uman si social, "de sus in jos", fara a fi neglijata insa o oarecare dezvoltare economica care s-a facut simtita in anul care tocmai s-a incheiat. Despre situatia insotitorilor persoanelor cu handicap, care la sfirsitul anului trecut s-au vazut in situatia delicata de a nu primi salariile pe mai multe luni de zile, presedintele CJ a afirmat ca este o pata pe imaginea judetului. "Da, Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Handicapati este un serviciu descentralizat, dar avind in vedere ca la nivel judetean Consiliile locale colaboreaza cu noi, pot spune ca este o nerealizare a judetului Vaslui. Poate nici Consiliile locale nu au inteles sa-si ia in serios atributiile, intrucit trebuiau sa aloce si ele un procent din buget pentru plati, fata de ceea ce aveau de primit de la ISTPH. In acelasi timp, si cei de la Inspectorat trebuiau sa asigure cei 60% in totalitate. La nivel de ISTPH au aparut o serie de disfunctionalitati, legate de faptul ca aceasta institutie a avut niste nevoi urgente, care au insemnat cheltuieli majore din bugetul institutiei. Situatia acestor persoane este cel mai regretabil lucru pentru mine, ca presedinte de Consiliu Judetean, dar nu-mi apartine in mod direct", mai adauga Manole.
Vicepresedintele CJ, Aurelian Rogozea, ne-a spus, la rindul sau, ca desi in 2001 nu a promis nimic si-ar fi dorit sa contribuie mai mult la transformarea in bine a societatii. "As fi dorit sa contribui mai mult la cresterea economica a judetului Vaslui si, implicit, la o viata mai buna a oamenilor din judet. Din pacate, nu totul se poate realiza intr-un singur an de zile si speram ca actiunile politice ale Guvernului se vor materializa, si aceste aspiratii spre care tindem vor prinde contur", a mai afirmat Rogozea. Vicepresedintele CJ crede ca a facut tot ceea ce a depins de el si de institutia pe care o reprezinta, incadrindu-se in bugetul de venituri si cheluieli aprobat de Parlament. "Incercam sa aducem, ca si in 2001, bani in judet si pe baza de alte surse, si ma refer aici la programe si proiecte bine concepute, pe diverse domenii de infrastructura", a mai declarat Aurelian Rogozea.
Parlamentarii au dorit sa stirpeasca actele de coruptie si sa micsoreze nivelul taxelor
Pentru deputatul Dumitru Buzatu, anul 2001 a avut ca neimplinire majora faptul ca nu a reusit, prin actiunile sale, scaderea nivelului taxelor si impozitelor locale. "Din nefericire, solicitarile bugetare nu ne-au permis acest lucru. Exista foarte multe nevoi sociale la invatamint, sanatate, armata, administratie, care solicita acoperirea cu resurse financiare. Abia anul acesta, speram, vom putea depune mai multe eforturi pentru a mentine ritmul cresterii economice, astfel incit fiscalitatea sa poata scadea cu citeva procente in anii urmatori", spune Buzatu. Deputatul vasluian crede ca trebuiau facute eforturi suplimentare pentru ca rata somajului sa scada sub 8% in judet. Desi este doar o dorinta, acest deziderat poate fi realizat, pe baza programului de guvernare si a realitatii din judet.
In schimb, deputatul Alexandru Mera crede ca marea promisiune facuta la inceputul anului trecut, si anume aceea ca va ii va demasca pe cei care au comis acte de coruptie si au facut tot felul de privatizari frauduloase, nu s-a implinit din motive obiective. "In primul rind, am promis sa scot in evidenta pentru opinia publica toate actele de coruptie facute de vechea guvernare si pe care actuala guvernare promisese sa le verifice si sa ia masurile legale impotriva celor presupusi vinovati. Din pacate, noii guvernanti nu numai ca nu au luat masurile ce se impuneau, dar am impresia ca s-au infratit cu vechii conducatori ai judetului, ducind mai departe lantul ilegalitatilor", spune Alexandru Mera. Deputatul mai afirma ca ar fi trebuit sa se insiste in 2001 mai mult la organele centrale, cele care au promis in campania electorala ca vor lupta mai mult pentru ca acele personaje care au pagubit tara de milioane si milioane de dolari sa ajunga in fata justitiei, asa cum este normal intr-un stat de drept. "Lucrul asta nu l-am facut, dar promit ca in zilele urmatoare o iau de la capat cu demascarea celor corupti si unele cazuri le voi readuce in fata opiniei publice", a conchis Mera.
Directiile descentralizate se descurca la limita
Unul dintre segmentele sociale cel mai des invocat de conducatorii judetului Vaslui ca reper al activitatii, cel al somajului, a fost si una dintre incercarile dificile cu care s-a confruntat tinarul director al Agentiei Judetene de Ocupare si Formare Profesionala Vaslui, Dan Buchidau, numit in aceasta functie la data de 7 mai 2001. "Chiar de cind am fost numit nu am promis nimic. Ca bilant al nerealizarilor, ce nu am reusit eu sa fac, a fost neacordarea intregii sume alocate pentru actiunea de creditare. Astfel, din 30 de miliarde de lei primite la aceasta actiune de creditare am reusit sa dam doar 20 de miliarde, lucru care, consider eu, este singura mare nerealizare pe anul trecut", a spus Buchidau. Directorul AJOFM a declarat ca finele anului trecut a insemnat o aglomeratie deosebita la sediile institutiei, pentru ca mii de oameni au fost trimisi, in mod cu totul eronat, de la comunele din judet, pentru a li se acorda adeverinte pentru venitul minim garantat. "Oamenii nu stiau ce prevedea exact aceasta lege, si de aceea ne-au asaltat in ultimele zile ale anului", mai spune Buchidau.
Pentru directorul sucursalei Vaslui a SNIF, Iacob Taran, anul 2001 a adus cu sine si o mare nerealizare profesionala, intrucit nu s-a reusit irigarea in totalitate a celor 8.080 ha pregatite. In al doilea rind, a fost vorba de faptul ca investitia in sistemul de irigatii Albita-Falciu nu a putut fi realizat din cauza lipsei banilor, acest obiectiv urmind a fi terminat in acest an. "Oamenilor mei nu le-am promis nimic in 2001. Din nefericire, in luna decembrie, din cauza ca nu au fost destui bani trecuti in buget si pentru ultima luna a anului, am fost nevoit sa trimit 120 de oameni in somaj", a declarat Taran.
Nici directorul Directiei Cultura, Culte si Patrimoniu National Cultural nu este prea multumit de rezultatele anului 2001. "As fi vrut in 2001 ca Directia de Cultura sa aiba posibilitatea sa promoveze mai multi creatori vasluieni si sa demareze lucrari de reamenajare la obiectele de patrimoniu existente pe teritoriul judetului si care, deocamdata, nu au fost prinse in planul de finantare a Ministerului Culturii si Cultelor. O alta neimplinire a anului 2001 este lipsa de pe scenele Vasluiului a teatrelor "Vasile Alecsandri" din Iasi si "Tineretului" din Piatra Neamt, lucru care se datoreaza imposibilitatii achitarii pretentiilor financiare pe care le au aceste teatre, pentru reprezentatiile pe care le dau in alte judete. Aceasta, in conditile in care imi propusesem sa fac o stagiune de teatru permanenta la Vaslui, pentru ca si aici sint destui oameni deschisi catre lumea scenei", a spus Gelu Bichinet, directorul institutiei. Cit despre relatiile culturale romano-moldovenesti, acestea se afla intr-un impas din cauza legislatiei vamale, intrucit la marile ansambluri din Basarabia, pentru a veni aici, artistii trebuie sa aiba asupra lor pasaport, iar cheltuielile cu aceste documente sint foarte mari in tara vecina.
Spaima de viitor se cuibareste in sufletele vasluienilor
Anul 2002 a venit cu o sumedenie de scumpiri in toate domeniile vietii social-economice ale judetului. De la majorari ale pretului la carburanti, la taxe si impozite, de la pretul energiei la cel al serviciilor regiilor de gospodarire, totul converge spre o singura concluzie: ne asteapta vremuri tulburi. Optimismul este singura arma in aceasta mare de incertitudini, unde singura valoare de schimb este speranta. (Daniel TANASUC)

Comentarii