Valea Prutului – "Valea Plingerii"

Pina in 1990, Valea Prutului, care – in sectorul judetului nostru – se intinde intre comunele Drinceni si Murgeni, a fost o puternica zona agricola. Riul Prut a permis realizarea unui sistem de irigatii eficient, foarte bun pentru cultivarea legumelor si nu numai. De fapt, aceasta zona era recunoscuta in intreaga tara ca "bazin legumicol". In acest scop, au aparut numeroase societati cu acest profil, cea mai mare a fost actuala SC Vitacons Husi, care avea numeroase sectii in localitatile din valea Prutului. De asemenea, fostele IAS si CAP se mindreau cu productii mult mai ridicate decit cele din alte zone ale tarii. Forta de munca din zona nu era suficienta, astfel ca societatile agricole erau nevoite sa "importe" si din alte judete. Un singur lucru a fost facut cu nestiinta: defrisarea padurilor, cu scopul extinderii terenurilor agricole. Acest lucru a dus la schimbarea microclimatului din zona, astfel ca ploile au inceput sa ocoleasca aceste terenuri.
Din 1990, a inceput dezastrul. Sistemul de irigatii a fost distrus sistematic. Mare parte din conducte au disparut enigmatic, de vina fiind, fara indoiala, fostii directori ai societatilor. Au furat si localnicii, dar din ce mai raminea. Astfel, acum se pot vedea suprafete intregi in paragina, o parte dintre terenuri transformindu-se in dune de nisip.
De la un an la altul, societatile agricole – inclusiv cele zootehnice – au inceput disponibilizarile, multi dintre localnici fiind lasati fara loc de munca. Paradoxal, numarul acestora a crescut simtitor, intrucit multi au lasat orasul pentru sat. Cu timpul, acestia au constatat ca au dat vrabia din mina pentru cea de pe gard. Din cauza climatului creat de "gindirea comunista", seceta a pus stapinire pe intreaga zona.
In Valea Prutului, numarul somerilor si a celor fara venit a atins o cota greu de inchipuit: peste 70% din totalul fortei de munca. "Daca este sa luam la rind toate societatile, de la Stanilesti si pina la Falciu, nici una nu sta ca lumea pe picioare. Multe sint deja falimentate, altele sint in curs de faliment si citeva care se mai tirasc de la o zi la alta. In orice caz, numarul angajatilor s-a <subtiat> de la un an la altul. Noi avem trei puncte in zona, unde ne deplasam pentru a viza carnetele de somaj si alte operatiuni la nivelul ALOFM. Ni se stringe inima cind vedem atita saracie. Pot spune ca Valea Prutului este o zona a plingerii", ne-a spus Ioan Armanu, seful ALOFM Husi.
Falciu, localitatea cea mai afectata de saracie
Comuna Falciu pare a fi localitatea cea mai afectata de saracie. Altadata, era programata sa devina oras. Insa, in cei zece ani de "tranzitie", localitatea Falciu s-a transformat intr-un "sat al plingerii". Aici locuiesc peste 6.800 de oameni, dintre care circa 3.500 sint apti de munca si circa 2.000 sint pensionari. Din cei 3.500 care reprezinta forta de munca, doar circa 1.800 pot sa si-o exercite, insa multi dintre acestia pentru o perioada determinata. Restul primeste somaj sau alocatie de sprijin sau nici una dintre aceste forme de plata. "Omul din Falciu poate fi si un <animal de munca>, daca i se ofera posibilitatea. Giriie dupa un loc de munca, insa nu i se ofera. Avem patru societati – Agrisem, Agromec, Pyretus si Comcereal – insa doar in cazul ultimei mai avem sperante ca o sa mearga. Mai avem 11 SRL-uri, majoritatea cu activitati de comert. Pacat de pamintul asta, care este cel mai bun din zona Prutului. Cindva, aici era o zona de interes national. Aveam un pod rutier peste Prut, care era un punct de legatura cu orasul Sculeni, din Republica Moldova. Se formasera legaturi comerciale foarte aventajoase pentru localitatea nostra. Acum podul s-a darimat pe o portiune de 25 de metri. Daca am putea reface acest pod, ni se vor oferi alte posibilitati economice", ne-a spus Vasile Nemtanu, viceprimarul localitatii.
Intr-un timp, cea mai puternica societate din zona era Pyretus Falciu, cu profil de achizitionare si prelucrare a sfeclei de zahar. Ba chiar, a functionat si ca fabrica de zahar, cu o tehnologie de invidiat si pentru occidentali. Ca drept dovada, in 1994, o firma din Marea Britanie a fost interesata de cumpararea societatii. Numai ca, atunci nu s-a dorit privatizarea, ajungind la ora actuala sa-i fie vindute utilajele.
De mai bine de 20 de ani, primarul localitatii este Aurel Dantes, actualmente membru PDSR. Acesta pare optimist in viitorul localitatii, avind citeva proiecte de revitalizare a situatiei economice: "Sper ca Pyretus sa fie redeschisa. Utilajele sint bine conservate si sper sa fie puse in functiune. Ar fi o gura de oxigen pentru o mare parte din forta de munca. Apoi, ar mai putea fi construit podul rutier de peste Prut, o investitie care ne-ar ajuta foarte mult. O alta investitie importanta ar fi o fabricuta de lapte, care ar putea sa prelucreze laptele producatorilor din zona", ne-a spus primarul Aurel Dantes.
Locuitorii celorlalte comune se bazeaza pe munca pamintului, chiar daca nu au succes
Comparativ cu celelalte localitati, in comunele Berezeni si Vetrisoaia lucrurile par sa stea mai bine in privinta situatiei materiale ale locuitorilor. Insa, si in acestea, rata somajului este extrem de ridicata. Multe familii isi asigura hrana zilnica din pestele pescuit din Prut si din canalele formate in preajma acestuia. Anotimpul rece este un chin pentru familiile nevoiase, mai ales cind ingheata apa. Multi dintre locuitori pescuiesc pestele si pentru comercializare, fara sa fie deranjati de cei care le ocrotesc. Totusi, este un mod de supravetuire, cind nu li se ofera si alta posibilitate de a cistiga bani. Dar, majoritatea locuitorilor se bazeaza pe munca pamintului, chiar daca nu au succes. In Berezeni, situatia pare sa fie rezolvata de singurul CAP care a mai ramas in picioare din zona Husiului. Peste 90% dintre proprietarii terenurilor au ramas in actuala asociatie si, dupa cum se vede, nu se simt prea rau. "Pe plan administrativ, am rezolvat multe probleme. Sintem o comuna de oameni harnici si cu spirit de initiativa. Ma bazez pe ei. Oricum, mai sint foarte multe probleme de rezolvat. Someri avem destui, ceea ce-i o problema dificila", ne-a spus Vasile Talmaciu, primarul comunei Berezeni.
Situatia devine alarmanta si cu cit ne apropiem de Husi, mai ales ca dam de comunele Lunca Banului si Stanilesti. Cu exceptia unui complex agro-zootehnic de la Stanilesti, in aceste localitati s-au desfiintat toate societatile. Saracia oamenilor de aici este evidenta. Multi n-au nici o sursa de venit, iar altii traiesc doar din alocatiile copiilor. Pamint au aproape toti, insa seceta – care-l usuca de vreo 10 ani – l-a transformat intr-un "blestem" pe capul lor. (G. BEJENARU)