AFP: Industria cinematografica din Romania a devenit europeana, chiar mondiala

Industria de film din Romania abunda in povesti pe placul celor de la Hollywood, scrie AFP, si in talente insufletite de lupta nationala impotriva comunismului si de perioada ulterioara, de tranzitie spre democratie.

Regizorul seriei de filme "Nasul", Francis Ford Coppola a venit in Romania in 2005 pentru a regiza primul film dupa o pauza de aproape 10 ani, in timp ce secventele de la inceputul controversatei parodii "Borat" sint filmate tot aici. Producatorii comediei au fost insa dati in judecata de citiva romani care apar in film si care sustin ca au fost pacaliti pentru ca li s-a spus ca pelicula va fi un documentar si cer acum despagubiri de 30 de milioane de dolari.

Totusi, scrie AFP, scandalul "Borat" a fost exceptia de la regula intr-o tara ce s-a alaturat, luni, Uniunii Europene si in care actori, regizori si scenaristi incep sa adune premii de la festivaluri prestigioase, de la Cannes la Copenhaga, din Thailanda in Turcia si Statele Unite.

Printre laureti se numara si actrita Dorotheea Petre, care a cistigat premiul pentru interpertare la sectiunea Un Certain Regard de la Cannes, in 2006, pentru rolul din "Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii", dar si regizorul Cristi Puiu, care a cistigat premiul cel mare in aceeasi competitie, un an mai devreme, cu "Moartea domnului Lazarescu".

Industria cinematografica este "unul dintre cei mai buni ambasadori ai Romaniei", a spus pentru AFP un reprezentant al Centrului National al Cinematografiei (CNC), in timp ce criticul de film al cotidianul "New York Times", Stephen Holden, a ales "Moartea domnului Lazarescu" printre cele mai bune 10 filme ale anului 2006.

Intre timp, Coppola a terminat filmarile la un proiect independent, "Tinerete fara tinerete", o adaptare dupa o nuvela a scriitorului roman Mircea Eliade, realizat cu o echipa formata aproape numai din romani. Regizorul declara, in februarie, ca a venit aici "sa se redescopere ca artist", iar Cristi Puiu a spus pentru AFP ca alegerea lui Coppola de a folosi atit de multi tehnicieni romani "inseamna mult mai mult (pentru acei tehnicieni – n.r.) decit orice examen de la facultatea de film".

Media Pro si Castel Film sint principalele studiouri de productie cinematografica din Romania ce au realizat filme precum "Amen", de Costa Gavras, "Cold Mountain", cu Nicole Kidman si mai mult de alte 150 de alte lungmetraje, din 1998 pina in prezent.

Majoritatea proiectelor celor doua studiouri sint contracte de productie, dar Media Pro isi realizeaza si propriile lungmetraje si serii de televiziune.

Impreuna, cele doua studiouri au mai mult de 24 de platouri de filmare echipate cu bazine, lacuri, paduri, echipamente de post-productie si o armata de oameni ce vorbesc mai mult limbi straine si se ocupa cu tot felul de activitati adiacente, de la construirea decorurilor pina la sofisticatele efecte speciale.

Reprezentantii Castel sustin ca studiourile lor detin cel mai mare platou din Europa continentala, de 3,274 de metri patrati, ce poate fi inchiriat cu 10.000 de euro pe saptamina. Bogdan Moncea de la Castel Film spune ca Romania poate oferi de la peisaje rurale autentice pina la cele industriale, dar si o varietate de stiluri, de la "goticul german din Transilvania la Art Nouveau-ul francez sau la arhitectura de secol XXI, in Bucuresti".

Dar daca Romania este intr-adevar "pe val", asa cum spune un reprezentant al CNC, asta se datoreaza faptului ca tehnicienii, actorii si regizorii si-au facut un nume pe scena internationala, scrie AFP.

In 1992, francezul Olivier Jacquet, asistent de regie, se afla la prima filmare in Romania cind "responsabilul cu recuzita a aparut cu mainile in buzunare si cu o trusa de scule ce avea un ciocan si cateva cuie, si atat".

Aparatul de stat ce a produs filme clasice ale epocii comuniste ca "Rascoala" (1965) lui Mircea Muresan s-a oprit (la Revolutie – n.r.) si doar citeva filme ca "Balanta" (1992), de Lucian Pintilie, sau "È pericoloso sporgersi" (1994), al lui Nae Caranfil, au mai primit aprecieri in afara tarii. Lucrurile s-au schimbat insa la finalul anilor ’90, odata cu aparitia producatorilor privati de film si a unor regizori ca Puiu, Radu Jude, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu si Corneliu Porumboiu.

Pelicula lui Porumboiu "A fost sau n-a fost?" si filmul lui Mitulescu "Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii" spun povesti dulci-amarui inspirate de Revolutia din 1989, in timp ce "Moartea domnului Lazarescu" de Cristi Puiu urmareste un subiect ceva mai actual dar, in egala masura, fatal, ratacirea (prin spitale – n.r.) unui batrin, intr-un sistem medical nepasator.

Acum, cind regia si productia de film au fost redefinite in Romania, distribuitorii de film de aici trebui sa se adapteze si sa gaseasca noi modalitati de a umple salile de cinema, explica AFP.

"Sintem una dintre tarile cu cel mai mic numar de spectatori in salile de cinema din Europa centrala si de est", a spus Moncea pentru AFP.

Mircea Muresan, regizorul care lucreaza acum la CNC, a spus ca "ar trebuie desfiintate salile (mari – n.r.) de cinema", iar filmele ar trebui sa ruleze in sali mici cu unitati de proiectie portabile, ce functionaza in sistem DVD.

Ramine de vazut daca asa ceva se va intimpla intr-adevar, la fel cum sint asteptate si urmari ale prezentei lui Coppola in Romania, care, potrivit directoarei de productie Doina Dragnea, a promis ca "se va intoarece in curind", potrivit AFP. (NewsIn)

Publicitate și alte recomandări video