Unde putem locui in univers?

 Oamenii de stiinta americani au alcatuit un top al planetelor si satelitilor naturali ai unor planete care prezinta cele mai mari sanse sa intretina viata, asa cum este ea cunoscuta pe Terra, informeaza bbc.co.uk.

Printre corpurile ceresti cu cele mai mari sanse de a putea gazdui forme de viata se numara Titan, un satelit al planetei Saturn, dar si Gliese 581g, o exoplaneta aflata in constelatia Balantei, la o distanta de 20,5 ani lumina de Terra.

Savantii americani au alcatuit doua sisteme de notare pentru a stabili probabilitatea ca o planeta sau un satelit natural al unei planete sa intretina viata.

Autorii studiului au conceput doua tipuri de indici: indicele de asemanare cu Terra (Earth Similarity Index, ESI) si nivelul conditiilor de gazduire a formelor de viata (Planetary Habitability Index, PHI).

"Prima intrebare este daca pot fi gasite pe alte planete conditii similare cu cele de pe Terra, intrucat stim, pe cale empirica, ca aceste conditii pot sa intretina viata", a declarat profesorul Dirk Schulze-Makuch, de la Washington State University, unul dintre autorii studiului.

"A doua intrebare este urmatoarea: daca astfel de conditii exista pe alte planete, sugereaza ele oare posibilitatea existentei unor alte forme de viata, diferite sau similare cu cele cunoscute de noi?", a adaugat savantul american.

Asa cum o arata si numele sau, indicele ESI clasifica planetele si satelitii acestora in functie de cat de mult se aseamana cu Terra, luand in considerare diversi factori, precum marimea, densitatea si distanta fata de steaua in jurul careia graviteaza.

Potrivit indicelui ESI, Terra ocupa prima pozitie, fiind notata cu 1. Pe locurile urmatoare se afla planetele Gliese 581g (0,89), Gliese 581d (0,74), Gliese 581c (0,7), Marte (0,7), Mercur (0,6), HD 69830 d (0,6), 55 CNC c (0,56), Luna (0,56) si Gliese 581e (0,53).

Indicele PHI tine cont de altfel de factori, precum suprafata – telurica sau gazoasa -, existenta sau absenta unei atmosfere si campul magnetic.

Acest indice are in vedere si energia disponibila eventualelor organisme care populeaza acele corpuri ceresti, ce ar putea sa provina de la lumina emisa de steaua din centrul sistemului lor solar sau sa rezulte in urma unui proces in timpul caruia interactiunile gravitationale cu un alt corp ceresc pot conduce la incalzirea nucleului unei planete sau al unui satelit.

PHI tine cont si de chimie – daca o planeta contine compusi organici si solventi lichizi, vitali pentru anumite reactii chimice.

Cea mai mare nota in indexul PHI a primit-o Titan, un satelit al planetei Saturn, care a primit nota 0,64. Pe locurile urmatoare s-au clasat Marte (0,59), Europa, un satelit al planetei Jupiter (0,49), Gliese 581g (0,45), Gliese 581d (0,43), Gliese 581c (0,41), Jupiter (0,37), Saturn (0,37), Venus (0,37) si Enceladus, un satelit al planetei Saturn (0,35).

In ultimii ani, cautarea unor planete din afara sistemului nostru solar care ar putea fi capabile sa intretina viata a marcat cateva reusite importante. Telescopul spatial Kepler, lansat de NASA in 2009, a descoperit deja peste 1.000 de astfel de planete-candidate.

Viitoarea generatie de telescoape ar putea fi capabila sa detecteze anumiti markeri biologici in radiatiile luminoase emise de planetele indepartate, precum prezenta clorofilei, un pigment cheie in procesul de dezvoltare a plantelor de pe Terra. Rezultatele acestui studiu au fost publicate in revista Astrobiology. (BBC)