Ceferistii se straduiesc sa intre in legalitate

Lucratorii de la Revizia de vagoane Grivita – Bucuresti si din mai multe statii din tara care incetasera complet lucrul au reluat activitatea azi-dimineata, dupa ce ministrul Transporturilor, Traian Basescu, a dispus, printr-un ordin, concedierea angajatilor de la calea ferata care nu asigura, pe timpul grevei, o treime din activitate, asa cum prevede legea. Conform aceluiasi ordin, angajatii care nu reluau lucrul pina la ora 23 trebuiau sa se prezinte la seful de unitate pentru a confirma faptul ca vor sa continue greva spontana. De altfel, inca de alaltaseara, la administratia caii ferate se centralizau noi cereri de angajare in urma unor anunturi publicate in presa. Pina ieri, numarul acestor cereri depasise cifra de 7.000. "Cei vinovati vor plati", declara Basescu. Astazi, Curtea Suprema de Justitie va decide daca greva ceferistilor este sau nu legala. Administratiile societatilor de cale ferata sperau ieri ca greva generala a sindicatelor feroviare sa se incheie pina azi-dimineata, inaintea sedintei Curtii. Daca aceasta decide sa suspende greva,"masurile vor fi drastice, in conformitate cu legea", a declarat presei Viorel Simut, directorul general al CFR Infrastructura. "Important este sa ajungem la o intelegere astazi (ieri – n.r.)", a adaugat el.
Cit de mari sint salariile ceferistilor?
Cerind marirea salariilor cu 70%, sindicalistii din SNCFR au lasat o tara intreaga fara una din principalele cai de transport. In principiu, orice cerere de marire salariala poate parea justificata intr-o tara in care veniturile lunare sint printre cele mai mici din Europa si in care costurile sociale sint printre cele mai ridicate. In conditiile in care nimeni nu se indoieste de problemele materiale pe care le au ceferistii, totusi este interesant de comparat actualele salarii ale acestora cu celelalte venituri din sistemele bugetar si economic de stat.
Daca luam in calcul si noua grila de salarizare, majorata cu 70%, asa cum au cerut grevisti, comparatia devine si mai relevanta. Problema este: o duc mai rau salariatii din SNCFR decit restul populatiei? Si isi permite actuala balanta financiara a SNCFR, o societate subventionata de la bugetul public, o crestere salariala de 70%?
Fara a fi exagerat de mari, salariile celor care lucreaza in transporturile feroviare nu sint totusi mici, comparativ cu veniturile celorlalte categorii sociale din sistemele de stat bugetar si economic. Nivelul de salarizare din SNCFR se plaseaza in prima parte a clasamentului veniturilor din sistemul bugetar. Venitul mediu, pe tara, al mecanicilor de locomotiva este, cu tot cu sporuri, de 3,8 milioane de lei. Un conductor de tren are un venit, tot ca medie pe tara, de 2,23 milioane de lei, iar un casier cistiga lunar 2,34 milioane de lei. Daca le-ar fi satisfacuta cererea de majorare a salariilor cu 70%, atunci veniturile ceferistilor ar fi printre cele mai mari din economia romaneasca, asa cum a fost de altfel situatia pina in 1996. Un mecanic de locomotiva ar cistiga lunar 6,4 milioane de lei, un conductor de tren ar obtine 3,8 milioane de lei, iar un casier ar avea un venit de aproape 4 milioane de lei. Prin comparatie cu salariile pe care le au bugetarii, venitul lunar al celor din transporturi se incadreaza in categoria, destul de subtire de altfel, a salariilor bune pentru aceste vremuri de tranzitie. Majoritatea bugetarilor se afla sub acest prag, apropiindu-se uneori sau chiar coborind sub nivelul de subzistenta. In continuare vom lasa cifrele sa vorbeasca, spunind destul de mult despre actualul nivel de salarizare din sectorul bugetar al economiei romanesti.
Celelalte categorii bugetare nu cistiga mai mult decit ceferistii
In ultima perioada s-a vorbit foarte mult despre salariile universitarilor. Salariul brut al unui preparator la Universitate este de 993.000 lei. Salariul unui asistent universitar variaza, in functie de vechime, intre 1.043.000 lei si 1.300.000 lei. Un lector universitar are un venit brut lunar intre 1.209.000 lei si 1.589.000 lei. La rindul sau, un conferentiar universitar are un venit lunar ce variaza intre 1.473.000 lei si 1.937.000 lei. In fine, un profesor universitar are un salariu brut care variaza intre 1.755.000 lei si 2.218.000 lei, in functie de vechime si de sporuri.
Nici in domeniul sanatatii salariile nu sint de invidiat. Un infirmier are un salariu brut de 680.000 lei lunar, iar un medic stagiar are 1.322.000 lei. Un medic rezident are un venit brut lunar de 1.455.000 lei, in timp ce un medic specialist are 2.314.000 lei. In sfirsit, salariul brut al unui doctor primar este de 2.644.000 lei.
Salariile politistilor variaza si ele in functie de vechime, la care se adauga un spor special. Astfel, salariul unui sef de post cu vechime poate ajunge pina la 2.200.000 lei. Un locotenent are un venit brut de 2.400.000 lei. Venitul brut al unui grefier de la Tribunal variaza, in functie de vechime, intre 819.000 lei si 1.223.000 lei. Un judecator tinar are un venit brut de 2.113.000 lei, iar unul cu vechime are maximum 4.369.000 lei lunar.
Iata si salariile brute pe care le au salariatii CET din Iasi. Un inginer debutant poate avea un salariu cuprins intre 1.500.000 si 2.000.000 lei brut, in functie si de sporurile pe care le incaseaza. Un inginer cu vechime are un venit brut lunar de 2.500.000 lei.
Armata feroviara vrea luna de pe cer
Schimbarile de dupa 1989 au afectat poate mai mult decit orice structura societatii romanesti. Daca inainte de Revolutie nivelul de salarizare era foarte strict, neexistind fluctuatii prea mari de salarii in timp sau intre diferite sectoare de activitate, situatia s-a schimbat radical incepind cu 1990. Salariatii au descoperit un mijloc de presiune inexistent in perioada comunista: miscarile sindicale. Cei mai avantajati de descoperirea acestei noi „arme" au fost cei care lucreaza in sectoarele cheie ale economiei: sistemul energetic si transporturile feroviare. Avind la mina functionarea intregii economii, sindicatele din aceste ramuri de activitate si-au dat seama de forta pe care o au. Destul de curind, au inceput sa se vada si primele rezultate ale acestui fapt, sindicatele profitind de pozitia lor de forta pentru a cere periodic majorari ale salariilor. Daca pina in 1996 acest calcul a fost exact, guvernantii cedind revendicarilor sindicalistilor, pozitia intransigenta a ministrului Transporturilor, Traian Basescu, strica pentru prima data socotelile „armatei cailor ferate". Basescu a afirmat ca este de acord cu orice marire salariala, dar numai in conditiile pastrarii echilibrului balantei financiare a societatii de cai ferate. Or, din punct de vedere economic, cele doua aspecte sint incompatibile la ora actuala. Ceferistii nu cistiga nici mult, nici putin, ci cit isi permite financiar SNCFR si, prin extensie, economia romaneasca. (Adrian MITESCU)