Cosmonautul Dumitru Prunariu ar putea deveni membru de onoare al Academiei Romane

Dumitru Prunariu, presedintele Consiliului Stiintific al Agentiei Spatiale Romane si unicul roman care a efectuat un zbor in spatiul cosmic, a fost recomandat pentru a deveni membru de onoare al Academiei Romane de catre Biroul Prezidiului Academiei Romane.

Dumitru Prunariu, in varsta de 59 de ani, este al 103-lea pamantean care a ajuns in spatiu si a fost ofiter al Armatei Romaniei in perioada 1978-2007. El a efectuat pregatirea completa de specialitate necesara realizarii unui zbor cosmic in Oraselul Stelar de langa Moscova, unde a obtinut, dupa trei ani, note maxime la examenele finale de calificare, fiind repartizat in echipaj cu cosmonautul rus Leonid Popov.

In plus, Adunarea Generala va analiza, luni si marti, si alte opt propuneri de membri de onoare ai Academiei Romane, respectiv: George Antoniu, director stiintific onorific al Institutului de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane; Victor Axinciuc – cercetator asociat/ pensionar Institutul de Economie Nationala; Mihai Balanescu, unul din fondatorii Institutului de Fizica Atomica de la Magurele; Florica Dimitrescu – profesor, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; Dumitru Enescu – director Institutul National pentru Fizica Pamantului, CSI; Marius Guran – director general al Centrului de cercetare si consultanta PREMINV (pregatirea privind managementul si ingineria intreprinderilor industriale virtuale), din Universitatea Politehnica Bucuresti; Nicolae Dragos Hancu – profesor la Universitatea de medicina si farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj Napoca si cercetator in domenii precum lipidologia clinica, riscul cardiovascular, diabetologie clinica si obezitate; Alexandru Viorel Vranceanu – profesor si cercetator in domeniul geneticii si ameliorarii plantelor si in special a plantelor oleaginoase, in prezent pensionar.

In Academia Romana ar putea intra si sase noi membri de onoare din strainatate: Cesare Alzati (de la Universitatea Catolica din Milano, Italia); Adrian Bejan (profesor distins "J. A. Jones", Duke University, USA); Tibor Braun (profesor la Institutul de Chimie din Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta); Andrei Esanu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte din Republica Moldova); Stephen Fischer-Galati (de la University of Colorado, Boulder); Claude Nicolau (Visiting Professor, Friedman School of Nutrition Science and Policy, Tufts University, Boston, MA; Chief Scientific Officer and Founder, NormOxys, Wellesley, MA).

Pe de alta parte, Adunarea Generala a Academiei Romane va analiza, luni si marti, noua propuneri de membri titulari ai forului. Propunerile de titularizare vizeaza doar membri corespondenti ai Academiei Romane, Adunarea Generala urmand sa voteze dintre: Grigore Brancus, Paul-Dan Cristea, Teodor Dima, Ion Dogaru, Dan Haulica, Lucia-Doina Popov, Ioanel Sinescu, Ioan Dan Tufis, Catalin Basarab Zamfir.

Luni si marti, Adunarea Generala va alege si noi membri corespondenti ai Academiei. In acest sens, propunerile care vor fi analizate sunt: Ilie Badescu, Mihail Viorel Badescu, Ion-Gheorghe Boldea, Pompei Cocean, Octavian Lazar Cosma, Dan Eugen Demco, Maria-Luisa Flonta, Zeno Garban, Nicolae Popa, Gheorghe M. Stefan.

La categoria noi membri post-mortem ai Academiei sunt propusi Augustin Maior, Gheorghe Manu si Ion Placinteanu.

Augustin Maior (1882 – 1963) a realizat, intre anii 1906-1908, experimental, primul in lume, telefonia multipla operationala pe o linie telefonica. Pe de alta parte, Gheorghe Manu (1903 – 1961) si-a elaborat teza de doctorat in domeniul "absorbtiei radiatiei alpha in materie" in laboratorul savantei Marie Curie, fiind renumit si pentru cercetarile in domeniul fizicii nucleare; el este si un luptator al Miscarii de Rezistenta Anticomunista dupa 1945. Totodata, Ion Placinteanu (1893 – 1960) a avut contributii importante in dinamica corpurilor de masa variabila, in mecanica cuantica si ondulatorie, a prevazut existenta protonilor negativi, a emis o ipoteza asupra fotonilor, a scris ecuatia ondulatorie a unui corp de masa variabila si a stabilit ecuatia lui Dirac pentru o particula de masa variabila; de asemenea, a studiat proprietatile fotonului electronic si a avut contributii importante in fizica moleculara.

Academia Romana este cel mai inalt for stiintific si cultural al Romaniei, care reuneste personalitati marcante din tara si din strainatate, din toate domeniile stiintei, artei si literaturii.

Academia Romana poate avea, prin lege si prin statut, un numar maxim de 181 de membri titulari si corespondenti si 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din tara. Numarul membrilor titulari nu poate depasi numarul membrilor corespondenti pe ansamblul Academiei Romane.

In prezent, Academia are 73 de membri titulari, 77 de membri corespondenti (total 150), 28 de membri de onoare din tara si 85 de membri de onoare din strainatate (total 113).

Noii membri ai Academiei sunt alesi prin vot secret. Votul secret in Sectiile Academiei, Prezidiul forului si Adunarea generala a institutiei se va face in mai multe tururi de scrutin. Propunerile sectiilor se inainteaza Biroului Prezidiului Academiei Romane, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunarii Generale. (Mediafax)