Germania merge spre extreme

Partidul Social Democrat german a inregistrat pierderi semnificative in fata neocomunistilor si a extremei drepte la alegerile regionale care s-au desfasurat duminica in statele Saxa si Brandenburg, din fosta Germanie de Est, potrivit sondajelor realizate la iesirea de la urne. In Saxa, Partidul Social Democrat, condus de cancelarul Gerhard Schroeder, a obtinut intre 9,5 si zece la suta din sufragii, rezultat situat sub nivelul minim inregistrat de formatiune in urma cu cinci ani in acest stat regional.
Neocomunistii din cadrul PDS au devenit, in urma alegerilor de duminica, a doua forta politica din cele doua state, cu 27,5 – 28,5 la suta din voturi in Brandenburg, respectiv 22,5 – 23 la suta in Saxa. La alegerile din 1999, formatiunea obtinuse 23,3 procente in Brandenburg si 22,2 la suta din sufragii in Saxa.
Extrema dreapta se intoarce in forta in Parlamentul regional al statului Saxa. Partidul National Democrat (NDP) a obtinut noua la suta din voturile alegatorilor, depasind, pentru prima data din 1968, pragul electoral de cinci la suta care ii permite accesul intr-un parlament german. In statul regional Brandenburg, partidul xenofob Uniunea Poporului German (DVU) a repetat performanta din 1999, depasind din nou pragul electoral, cu 5,5 – sase la suta din sufragiile exprimate, potrivit sondajelor de opinie realizate la iesirea de la urne de catre posturile publice de televiziune ARD si ZDF.
Salbatica toamna germana
„Un derapaj spre extrema dreapta“, „un vot de blam“, „o pata rusinoasa ?n estul Germaniei“, „salbatica toamna germana“ sint doar citeva dintre titlurile cu care presa occidentala a relatat rezultatul alegerilor parlamentului de land ?n Saxonia si Brandenburg. Era oare previzibil acest rezultat scandalos, se intreaba postul de radio „Deutsche Welle“, fintr-o revista a presei germane si nu numai.
STUTTGARTER ZEITUNG da un raspuns pozitiv ?ntrebarii atunci c?nd considera ca v?natorilor de voturi ce stau la p?nda la periferia spectrului politic le-a dat apa la moara ?n primul r?nd modul defectuos ?n care reformele preconizate au fost prezentate cetateanului de r?nd. „Hartz IV“, cum se numeste ponegritul pachet de reforme, ar fi si ?n optica ziarului est german TH?RINGER ALLGEMEINE ZEITUNG principalul vinovat al dezastrului electoral din Saxonia devreme ce – scrie cotidianul citat – oricare dintre candidatii social democrati sau crestin democrati care s-au pronuntat ?n favoarea reformelor, a fost sever penalizat la urne. Mai grav pare ?nsa un alt fenomen si anume aversiunea resimtita de unii est germani fata de marile partide populare – o aversiune care – este de parere BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG – s-a soldat nu doar cu voturi de protest ci si cu un vot ad absurdum – stiut fiind ca extrema dreapta si cea st?nga sint literalmente incapabile sa duca o politica responsabila si rationala. Scrutinul din cele doua landuri est germane releva si c?t de ad?nca este ?nca falia ?ntre estul si vestul Germaniei da de ?nteles AUGSBURGER ALLGEMEINE atunci c?nd scrie , citez: „Cine priveste dinspre vest spre est are impresia ca se uita spre o tara straina „ am ?ncheiat citatul.
Est germanii au izbutit din nou sa socheze lumea – opineaza FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND , analiz?nd ?ndeaproape momentul electoral: multi cetateni din cele doua landuri au preferat sa nu uzeze de dreptul lor de vot, iar cei care au votat au facut-o ?n buna parte, ?n favoarea celor doua extreme, scrutinul de duminica – un adevarat vot de protest – devenind astfel finalul unei veri tubulente.
De la Madrid EL PAIS formuleaza urmatoarea concluzie: „?n Germania rana ?ndelungatei scindari nu este ?ntru totul vindecata. Consecintele acestui fapt le au de suportat nu numai germanii ci si cetatenii Europei“. (Rodica Binder, Deutsche Welle)