Guvernul pare hotarit sa sufle si in iaurt

Dezastrele provocate de apele dezlantuite au determinat autoritatile, chiar daca tardiv, sa se gindeasca in sfirsit la adoptarea unor masuri de prevenire a unor astfel de evenimente, sau, daca acest lucru nu este posibil, la gasirea unei strategii eficiente de interventie. Asemenea initiativa este cu atit mai necesara cu cit, spun specialistii, astfel de dezastre vor continua sa se produca datorita schimbarilor climaterice majore la care asistam pe plan mondial.
Inundatiile produse in prima jumatate a lunii iulie au prins din nou nepregatite autoritatile, pierderile produse fiind considerabile. Astfel, potrivit unui bilant al Comisiei Centrale de Aparare impotriva Inundatiilor din cadrul Ministerului Mediului, ca urmare a ploilor torentiale, revarsarilor unor riuri, scurgerilor de pe versanti sau grindinei au fost afectate aproape 90 de localitati, 17 persoane decedind, in timp ce pierderile materiale au ajuns la mai multe miliarde de lei. Cea mai cutremuratoare tragedie s-a petrecut insa in colonia muncitoreasca de linga barajul de pe Riul Mare, unde o puternica viitura, produsa din cauza unei cantitati impresionante de precipitatii cazute intr-un timp foarte scurt, care a provocat dizlocarea unei parti a dealului, a dus la moartea a 13 persoane si ranirea altor 21.
Dar, dupa cum declara specialistii, o parte a acestor pierderi ar fi putut fi evitate. Conditia minima pentru aceasta – dotarea meteorologilor cu aparatura performanta care sa poata stabili punctual locurile unde se vor produce cele mai abundente precipitatii – nu a fost insa indeplinita. Mai mult, dupa cum a declarat ieri Ion Sandu, directorul Companiei Nationale de Meteorologie si Hidrologie, din 1990 nu a fost investit "nici macar un leu" de la buget pentru modernizarea institutului. Conform declaratiei lui Sandu, daca dezastrul din Retezat ar fi fost posibil sa fie evitat in parte, cu siguranta cel din localitatea buzoiana Cuculeasa nu ar fi produs pierderi de vieti omenesti, in cazul existentei unei aparaturi performante.
Fapt ingrijorator, el a avertizat ca astfel de dezastre vor continua sa se produca in Europa si la nivel mondial, fiind al 20-lea an consecutiv cind temperatura globala este in crestere. Acest fapt a determinat anomalii si aparitia unor fenomene meteorologice extreme, similare celor din America de Sud, care sint produse de fenomenul El Nino.
Insa, potrivit ministrului Mediului, Romica Tomescu, o parte din vina o poarta si populatia, deoarece, a afirmat el, exista si situatii cind cetatenii refuza sa-si paraseasca locuintele, desi primesc avertismente. El a dat drept exemplu cazul localitatii Cuculeasa, unde a fost nevoie de interventia jandarmilor pentru a-i determina pe oameni sa paraseasca locuintele, fara acest demers numarul victimelor putind fi mult mai mare. In privinta modernizarii sistemului de previzionare meteorologica, ministrul a anuntat, ieri, ca a fost obtinut, de la Fondul de Dezvoltare Sociala al Consiliului Europei, un imprumut in valoare de 20 de milioane de Euro. Din acesti bani vor fi cumparate primele doua radare Doppler, insuficiente insa, deoarece este nevoie de opt asemenea instalatii pentru a acoperi in intregime teritoriul national.
Tomescu a mai declarat ca va propune Guvernului sa aprobe constituirea unor formatiuni operative de interventie care sa actioneze in caz de dezastre, formate fiecare din aproximativ 20-25 de specialisti din diverse domenii, inclusiv medici si hidrotehnicieni.
Intre timp, in vederea prevenirii unui alt pericol, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa vaccineze impotriva hepatitei A aproximativ 100.000 de copii din zonele afectate de inundatii. Aceasta insa numai in cazul in care vor fi gasite fondurile necesare pentru aceasta operatiune de imunizare. Situatia este destul de grava, Ministerul Sanatatii apreciind ca acesta actiune este extrem de urgenta, pentru ca boala se transmite pe cale digestiva (fecala, orala si hidrica), iar posibilitatea declansarii unei epidemii de hepatita in judetele afectate este extrem de mare. (Ionel AFRASINEI)