Predoiu: Raspunderea magistratilor este iluzorie, ea nu functioneaza

Ministrul Predoiu a sustinut ca responsabilitatea profesiei de magistrat creeaza incredere in profesia de magistrat si in justitie in general, iar raspunderea vine sa garanteze aceasta incredere. "In aceste moment, raspunderea magistratilor este iluzorie, ea nu functioneaza – o demonstreaza starea de fapt in cadrul Inspectiei judiciare. Rezultate aproape invariabile ale anchetelor disciplinare care conchid cu regularitate ca «orice decizie gresita este o chestiune de judecata si nu comporta verificari suplimentare pentru ca nu trebuie, fiind voba de autoritate de lucru judecat», confundandu-se doua lucruri diferite", a spus Predoiu.

Ministrul a spus ca este o stare de nemultumire a justitiabililor.

"Cand vorbim de stare de nemultumire nu doresc sa trec sub tacere munca imensa pe care majoritatea magistratilor si-o fac corect si profesionist", a declarat ministrul Predoiu.

In acest context, ministrul a aratat ca exista insa suficient de multe cazuri in care este afectat rezultatul judecatii, "fie din lipsa de profesionalism, fie mai mult decat atat"

Intrebat care ar fi celelalte motive, Predoiu a recunoscut ca sunt probleme de integritate, de coruptie.

Ministrul Justitiei a sustinut ca prin proiectul ministerial privind Inspectia judiciara a CSM se doreste mai multa rigurozitate.

"Nu este o lege indreptata impotriva magistratilor, ci impotriva neregulilor profesionale din justitie. Este o lege care va intari magistratura. Un sistem disciplinar exigent echivaleaza cu un sistem imunitar al profesiei respective. Daca noi intarim acest sistem imunitar, pe termen mediu si lung, daca nu chiar imediat, profesia se va intari", a declarat Predoiu.

Despre intentia de politizare lansata de voci din magistratura, Predoiu a spus ca nimeni nu a explicat cum s-ar realiza, "pentru ca nu se poate".

"Inspectia ramane in cadrul CSM. Ministerul Justitiei nu are niciun fel de coordonare, gestionare, instructare a Inspectiei Judiciare. Singura diferenta fata de starea de fapt si de drept, este ca am largit sfera titularilor actiunilor disciplinare, adica a persoanelor care pot initia actiune disciplinara, respectiv ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei pot declansa mecanismul de verificari care poate eventual conduce la aplicarea unei sanctiuni disciplinare", a explicat demnitarul.

Catalin Predoiu a subliniat faptul ca Inspectia judiciara (institutia care decide asupra raspunderii magistratilor-n.r.) ramane in CSM, "ramane o jurisdictie disciplinara profesionala in care politicul nu se amesteca in niciun fel".

"In mod eronat, ca sa nu spun mincinos, in ultimele saptamani s-a pretins faptul ca se revine la o situatie existenta la inceputul anilor 2000. (…) Citind Monitorul Oficial, Inspectia judiciara era in Ministerul Justitiei, acum nu mai e. Iar prin proiect ramane in cadrul CSM, nu se intampla nimic sub aspectul localizarii Inspectiei, ea ramane in campul CSM. Unde e interventia politica ?", a sustinut Predoiu.

Ministrul a continuat, spunand ca isi pune intrebarea daca asa ar sta lucrurile: "Acceptam ideea ca Franta, Italia, Cehia, Polonia exista amestec in treburile justitiei? Exista un statut nedemocratic al puterii judecatoresti? Pentru ca acolo sanctiunea disciplinara se afla in portofoliul Ministerului Justitiei, al ministrului Justitiei – uneori ministrul partajeaza actiunea, alteori nu o partajeaza. Nu pretinde nimeni ca sunt state nedemocratice. In Franta, Inspectia functioneaza in cadrul MJ si nu cred ca poate pretinde cineva ca Franta nu are un sistem democratic sau o justitie independenta. Prin urmare sa nu agitam false probleme ca sa deplasam de fapt discutia de la ce tebuie sa fie".

Catalin Predoiu a afirmat ca faptul ca ministrul Justitiei are posibilitatea, potrivit proiectului, sa initieze actiune displinara nu reprezinta decat o legatura fireasca intre asteptarile justitiabililor traduse prin actiunea Executivului si in acelasi timp performanta actului judecatoresc.

"Actele Executivului sunt cenzurate de Parlament si de puterea judecatoreasca; actele Parlamentului sunt cenzurate de puterea judecatoreasca. Puterea judecatoreasca este si trebuie sa ramana independenta, dar trebuie sa existe un mecanism disciplinar, profilactic, care sa mentina standardul profesionalismului si integritatii in sistemul judiciar. Acest mecanism este eminamente in mana magistratilor. Ceea ce difera, fata de situatie prezenta, este posibilitatea de a-l declansa si din exterior de catre ministrul Justitiei", a aratat demnitarul.

Ministrul a subliniat, la RFI, faptul ca a observat ca, in prezent, mecanismul disciplinar "nu se prea declanseaza , iar cand se declanseaza rezulta cam acelasi rezultat ca la loto: chestiuni de judecata, nu ne amestecam".

"In acest moment exista posibilitatea unei responsabilizari a magistratior, stiind ca nu numai propriile foruri vegheaza la respectarea standardelor, ci si ministrul Justitiei, si procurorul general, daca e vorba de procurori, si presedintele ICCJ, daca e vorba de judecatori, atunci cand constata ca s-a comis o grav- neglijenta", a conchis ministrul.

In 9 noiembrie 2011, Guvenul a adoptat proiectul de modificare a legilor 303/2004 privind statulul magistratilor si 317 referitoare la CSM.

Proiectul de modificare a legilor extinde sfera titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, ceea ce reprezinta o solutie echilibrata, avand in vedere necesitatea intaririi disciplinei profesionale si consolidarea independentei operationale a Inspectiei Judiciare.
Conform proiectului, actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un judecator, se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul justitiei sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul justitiei sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In fine, actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un magistrat-asistent, se exercita de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar.

Intarirea Inspectiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie si in efectuarea cercetarii disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducand o serie de solutii in acest sens (ex.: se reglementeaza primar atributiile inspectorilor judiciari in materie, se consacra dreptul acestora de a exercita actiunea disciplinara, de a dispune masuri in cadrul procedurii disciplinare). Cu toate acestea, avand in vedere ca inspectorul judiciar se afla intr-o structura ierarhica, rezolutiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul sef, cu posibilitatea acestuia de a modifica solutia, in scris si motivat. In vederea asigurarii impartialitatii, proiectul prevede ca modul de repartizare a sesizarilor si a dosarelor disciplinare catre inspectorii judiciari se face in sistem computerizat sau in alt mod care asigura repartizarea aleatorie a dosarelor.

In ceea ce priveste organizarea noii Inspectii Judiciare, MJ spune ca aceasta dobandeste personalitate juridica, posturile si personalul fiind preluate de la actuala Inspectie Judiciara care functioneaza pe langa Consiliul Superior al Magistraturii. Din acest motiv, proiectul nu presupune posturi noi ori cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar o reorganizare sub aspect structural a institutiei. Conform proiectului, posturile Inspectiei Judiciare vor fi preluate din numarul maxim de posturi finantate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetara anuala.

Potrivit dispozitiilor art. 98 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, "judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei".

In conformitate cu dispozitiile alin. (2) ale articolului amintit, "Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi". Abaterile pentru care judecatorii si procurorii raspund disciplinar sunt enumerate strict si limitativ in cuprinsul art. 99 din legea amintita, sistemul romanesc, in mod similar altor legislatii, fiind caracterizat de o standardizare a abaterilor disciplinare.

Din examinarea prevederilor legale actuale si din practica disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, a rezultat ca dispozitiile art. 99 nu acopera o serie de conduite ale magistratilor care pot aduce atingere grava prestigiului justitiei si demnitatii functiei de magistrat. Din acest motiv, legislatia nu a permis sanctionarea disciplinara a acestor conduite, ceea ce a produs prejudicii insemnate imaginii justitiei, atat in Romania, cat si la nivel european.

MJ arata in motivele de modificare ca in ultimele Rapoarte ale Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare se retin urmatoarele: "Capacitatea inspectiei judiciare ar trebui consolidata si concentrata mai mult pe cazurile disciplinare. In timp ce sunt initiate putine anchete disciplinare ex-officio, o parte considerabila din activitatile inspectiei judiciare sunt destinate raspunsului la plangeri si investigatii individuale cu privire la acuzatiile sau calomniile publice la adresa magistratilor".

Potrivit Raportului din luna iulie 2011, consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta, Romania neangajandu-se inca intr-un proces de reforma aprofundata a sistemului disciplinar, in conditiile in care capacitatea si rezultatele inregistrate de Inspectie nu s-au imbunatatit in mod semnificativ.

"Se recomanda luarea masurilor pentru consolidarea capacitatii si a organizarii inspectiilor judiciare pentru a se asigura concentrarea suficienta pe investigarea disciplinara si introducerea unei evaluari anuale a performantei inspectiei judiciare, precum si continuarea procesului de reformare a inspectiei judiciare", spune MJ.

Spre deosebire de dreptul comun in materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea 303/2004, enumera exhaustiv abaterile pentru care judecatorii si procurorii raspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea in materie sa poata raspunde in mod adecvat diverselor situatii practice este necesara extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu, explica MJ.

Totodata, proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta si elimina in acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natura sa duca la o apreciere arbitrara a acestei abateri disciplinare.

Principalele masuri propuse vizeaza: extinderea sferei abaterilor disciplinare; modificarea prevederilor legale ce reglementeaza sanctiunile disciplinare aplicabile judecatorilor si procurorilor, inclusiv prin introducerea sanctiunii disciplinare a suspendarii din functie pe o perioada de pana la 6 luni; definirea notiunii de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea-credinta; introducerea conditiei bunei reputatii drept cerinta de acces si mentinere in functie.

In opinia MJ, proiectul urmareste consolidarea institutionala a Inspectiei Judiciare, aceasta entitate urmand a beneficia de personalitate juridica.
Astfel, proiectul prevede infiintarea Inspectiei Judiciara, ca structura cu personalitate juridica in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul in municipiul Bucuresti, prin reorganizarea Inspectiei Judiciare.

Conform proiectului, Inspectia Judiciara actioneaza potrivit principiului independentei operationale si indeplineste, prin inspectori judiciari numiti in conditiile legii, atributii de analiza, verificare si control in domeniile specifice de activitate. Inspectia judiciara urmeaza a fi condusa de un inspector sef, ordonator de credite, ajutat de un inspector sef adjunct.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Inspectiei Judiciare se asigura integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspectiei Judiciare fiind evidentiate distinct in bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspectorul sef si inspectorul sef adjunct sunt numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure reinnoiri, in urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Concursul consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere respective si intr-o proba scrisa privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.

Inspectorul sef si inspectorul sef adjunct pot fi revocati din functie de catre plenul Consiliului in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calitatii managementului Inspectiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare sunt numiti in functie de catre inspectorul sef, in urma unui concurs, pentru un mandat de sase ani, dintre judecatorii si procurorii care au o vechime de cel putin opt ani in magistratura, care au cel putin grad de tribunal sau parchet de pe langa tribunal si au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.

Modificarile adoptate de Guvern urmeaza sa fie aprobate de Parlament. (Mediafax)