Romania a preluat presedintia OSCE

Cu un guvern nou, dar cu prioritati de politica externa neschimbate, Romania a preluat, la 1 ianuarie 2001, pentru un an de zile, presedintia OSCE, calificata de autoritatile de la Bucuresti drept "un examen dificil", dar si un posibil "atu" in planul relatiilor internationale.
In prima jumatate a lunii, ministrul de Externe, Mircea Geoana, va participa, la Viena, la o prima reuniune dupa preluarea presedintiei de catre Romania. Venit la Externe direct de la Washington, unde a fost, timp de mai bine de patru ani, ambasador, Geoana devine, la trei zile dupa instalarea sa ca ministru, si presedinte al OSCE.
In a doua jumatate a lunii ianuarie, va avea loc, la Bucuresti, prima reuniune a troicii OSCE, formata din ministrii de Externe din tara care detine presedintia, din statul care a exercitat anterior aceste prerogative si din cel care urmeaza la sefie dupa mandatul actual. Conform acestui "algoritm", in anul 2001 troika este formata din Romania, Austria si Portugalia.
Sefii de stat si de guvern din tarile membre OSCE, reuniti, in noiembrie 1999, la Istanbul, au decis ca Romania sa detina, in anul 2001, presedintia acestei organizatii. Anul trecut, Romania a fost membru al troicii, ministrul roman de Externe, Petre Roman, participind la reuniunile acestei forme de consultare, alaturi de reprezentantii Norvegiei si Austriei.
OSCE a aparut in anii ’70, initial sub numele de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa. Cunoscuta ulterior sub numele de "procesul de la Helsinki", CSCE a fost, de fapt, un forum de dialog si negocieri intre Est si Vest. Dupa razboiul rece, anul 1990 marcheaza inceputul institutionalizarii CSCE, iar in 1994 aceasta isi schimba numele in OSCE.
La ora actuala, OSCE are in componenta 55 de state. Au statut de membru toate tarile europene, Statele Unite ale Americii, Canada, toate republicile ex-sovietice. Tarile membre au statut egal, iar regula de baza in adoptarea deciziilor este consensul.
Prioritatile declarate ale OSCE sint consolidarea valorilor comune si asistarea statelor membre pentru realizarea unor societati democratice, prevenirea conflictelor locale, restaurarea pacii si stabilitatii in zone de tensiune si conflict, eliminarea deficitelor de securitate si evitarea crearii de noi diviziuni politice, economice sau sociale.
La cel mai inalt nivel politic, prioritatile organizatiei sint stabilite la conferintele sefilor de stat sau de guvern, care au loc o data la doi ani. In anii in care nu au loc summit-uri, se reuneste Consiliul ministerial al OSCE. De activitatea politica, decizionala si operationala curenta a OSCE se ocupa Consiliul permanent, care se intruneste, saptaminal, la Viena.
Ca presedinte in exercitiu al OSCE, noul ministru de Externe, Mircea Geoana, este investit cu responsabilitatea generala asupra activitatii executive a organizatiei. Pentru indeplinirea atributiilor, presedintele in exercitiu poate fi asistat de troika OSCE, de grupuri ad-hoc pe diferite probleme si de reprezentanti personali intr-o situatie de criza sau conflict.
Pentru autoritatile de la Bucuresti, presedintia OSCE este o oportunitate de a atenua din imaginea proasta pe care a avut-o Romania in plan international in ultimul an. "Profitul" nu va fi unul direct, ci va consta in posibilitatea de a tratat indeaproape cu cei care fac cu adevarat jocurile.
Practic, specialitatea OSCE sint zonele de conflict sau cele unde instabilitatea poate degenera. In anul 2000, "tintele" OSCE au fost, intre altele, Cecenia si Kosovo. Si in Republica Moldova exista o misiune OSCE, al carui obiectiv este rezolvarea problemei transnistrene. Nu este greu de ghicit ca problema Transnistriei va fi o prioritate pe agenda presedintiei romane a OSCE, dar ramine de vazut daca Romania va putea folosi atu-ul sau din anul 2001.
Exercitarea presedintiei OSCE de catre Romania coincide, in anul 2001, cu perioada in care Adrian Severin se afla la conducerea Adunarii Parlamentare a OSCE. Atit Severin, cit si Ministerul de Externe au salutat acest lucru. Presedintele AP-OSCE participa in mod regulat la reuniunile troicii si prezinta declaratii ale adunarii la alte reuniuni OSCE. Hotaririle AP-OSCE nu sint, insa, obligatorii pentru organizatie.
Reprezentantii Ministerului de Externe anuntau, recent, ca Romania este pregatita pentru exercitarea mandatului si din punct de vedere logistic si in ceea ce priveste personalul. Cei trei ani in care Romania face parte din troika OSCE inseamna, pentru stat, un efort bugetar de aproximativ 5 milioane de dolari.
(Calin Cosmaciuc)