Avorturile si campania

Problema avorturilor a revenit in prim-planul dezbaterilor publice din Statele Unite in contextul campaniei electorale si a incercarilor grupurilor de advocacy de a impune noi restrictii legislative. Cum competitia in etapa primara a prezidentialelor ii priveste in acest an doar pe candidatii republicani, controversa intre pro-choice and pro-life, adica intre sustinatorii si opozantii avorturilor, zdruncina pozitia acestora in clasamentele zilnice ale sondajelor de opinie. Numeroase publicatii, precum Christian Science Monitor, Business Week, The New York Times sau Washington Post au consemnat, saptaminile trecute, asa-numita "gafa" a candidatului la prezidentiale Herman Cain, intrebat fiind cum va proceda in privinta avorturilor daca va fi cel de-al doilea presedinte afro-american al Statelor Unite. Intr-una din aparitiile de la CNN, Cain declarase ca presedintele nu are "autoritate constitutionala" sa ia atitudine anti-avort si ca aceasta problema trebuie lasata la latitudinea familiei ("whatever they decide, they decide"). Evident, raspunsul sau nu s-a mulat pe convingerile republicane, iar Cain a fost nevoit sa dreaga gafa, in incercarea de a se potrivi mai bine cu sondajele. Asa ca, la citeva zile, a profitat de o aparitie publica in Iowa pentru a se declara un anti-avorturi convins si a afirma ca nu va semna nici o lege privind finantarea avorturilor din banii publici. In fine, aceste noi vorbe, intarite de promisiuni ca va consolida, ca presedinte, toate legile de prevenire a avorturilor, mai mult i-au stirbit din credibilitate, creindu-i imaginea unui pescar in ape tulburi. Competitorul lui Cain in materie de gafe, Rick Perry, a profitat de ocazie pentru a reaminti publicului de legile anti-avorturi luate in calitate de guvernator republican al Texasului, taxindu-l pe Cain pentru incercarea de a-si ajusta raspunsurile in functie de sondaje: "A crede ca guvernul trebuie sa se situeze in afara deciziilor privind avorturile nu inseamna ca esti pentru viata, ci ca vrei sa cistigi si sa maninci prajitura", a spus autenticul red-neck intr-unul din rarele momente cind a fost pe faza. "A fi pentru viata nu e o problema de campanie electorala, ci este o convingere fundamentala. Iar aceasta convingere trebuie sa includa protectia celulelor embrionice", a adaugat texanul.

Pentru cei amatori de putina istorie, confruntarile electorale pe tema avorturilor se intemeiaza pe pozitia diferita a republicanilor si democratilor fata de cel de-al paisprezecelea amendament constitutional, adoptat in 1968. Acesta prevede ca toate persoanele nascute in Statele Unite sint cetateni ai tarii si, pornind de aici, "nici un stat nu va priva nici o persoana de viata, libertate si proprietate, fara judecata pe baza legii". Pentru platforma republicana, amendamentul ii priveste si pe copiii ne-nascuti, drept urmare, orice lege care sustine avorturile se plaseaza in contradictie cu constitutia. Fara a nega dreptul la viata, democratii iau in considerare si dreptul de a alege, considerind ca aceasta este o valoare americana la fel de importanta. Presedintele Obama remarca in timpul campaniei sale din 2008 ca aceste confruntari "pro life" versus "pro choice" au contribuit mai degraba la polarizare sociala decit la reducerea numarului de avorturi, spunind ca cifrele din timpul mandatelor republicane nu sint neaparat cele mai scazute.

Intrebarea centrala care separa cele doua puncte de vedere este una profund filosofica, inglobind argumente morale si religioase deopotriva: Cind incepe viata? In momentul conceptiei? Al separarii celulelor? Incepe la nastere? Dupa nastere? Ori incepe cind fiinta capata "suflet"? Si cind se intimpla asta? Clarificarea statutului embrionului este un element central in transarea pozitiei fata de avorturi. Iar la extreme se afla cei care spun ca embrionul trebuie tratat ca o persoana cu drepturi depline si cei care il pun pe acelasi piedestal cu tesutul uman. In incercarea de a transa problema, Consiliul American de Etica declara in 1979 ca embrionul merita mai mult respect decit tesutul uman din cauza "potentialului de a deveni o persoana". Clauza "potentiala" este acceptata chiar si de unii teologi bioeticieni, care accepta dificultatea de a trata embrionul drept persoana din acest motiv. Dar discutiile in jurul acestei teme sint departe de a se fi sfirsit. Dovada stau nu doar dezbaterile electorale, ci si evenimentele din Mississippi, unde un grup de advocacy a incercat recent sa impuna – fara succes, insa – un amendament prin care ovulele fertilizate sa fie declarate drept "persoane". Acesta ar fi  avut consecinte radicale nu doar asupra avorturilor. Tratamentele pentru fertilitate, contraceptia, intreruperea sarcinii la femeile cu cancer sau a sarcinilor cauzate de viol sau incest ar fi devenit toate ne-constitutionale. Nu e de mirare ca un astfel de proiect nu a avut fezabilitatea politica necesara. Insusi guvernatorul statului Mississippi, Harley Barbour, cunoscut drept un republican conservator infocat, s-a opus amendamentului. Presa a pus atitudinea sa pe seama faptului ca a fost sprijinit in campania electorala din 2006 de companii farmaceutice producatoare de pilule cauzatoare de avorturi, intre care si Pfeizer, chiar daca sumele donate de aceste companii sint minore (pina la 7.000 de dolari).

Asadar, dezbaterile pe teme etice cresc temperatura dezbaterilor publice americane, fiind in acelasi timp un termometru pentru fidelitatea caracterelor din spectrul politic in raport cu valorile morale ale doctrinei pe care o reprezinta, dar si in raport cu ele insele. Faptul ca Mitt Romney, fost guvernator republican de Massachusetts, a sustinut dreptul la avort prin legile adoptate in domeniul sanatatii nu l-a impiedicat sa fie primul in sondaje (pina la intrarea in cursa a lui Newt Gingrich), atit timp cit nu poate fi suspectat ca isi ajusteaza pozitia doar pentru a cistiga prajitura.