Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Bye-bye, Kirghistan?

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Mai devreme sau mai tirziu, deteriorarea relatiilor ruso-americane trebuia sa puna in cauza prezenta militara a Statelor Unite in Asia Centrala. Decizia presedintelui kirghiz Kurmanbek Bakiev de a pune capat acordului ce permite utilizarea de catre armata americana a bazei aeriene de la Manas este, insa, extrem de deranjanta. Ea ridica serioase probleme tehnice si logistice, in conditiile in care baza situata in apropierea capitalei kirghize reprezenta un punct de tranzit important in transporturile de trupe si material militar catre Afghanistan.

    Din punct de vedere politic, Kirghistanul urmeaza exemplul Uzbekistanului vecin, care a intrerupt inca din 2005 un acord similar cu Statele Unite. Bizareria situatiei vine din faptul ca, acum, o varianta (totusi improbabila) de „plan B", este - potrivit opiniei unor analisti militari americani - tocmai reluarea discutiilor cu Uzbekistanul, pentru  reamplasarea unei baze pe teritoriul uzbek.

    Varianta improbabila, daca nu chiar imposibila. Este adevarat ca Uzbekistanul nu a primit, in 2005, o asistenta substantiala din partea Rusiei, ca recompensa pentru alungarea trupelor americane. A fost o reactie politica a presedintelui Islam Karimov la criticile americane, dupa inabusirea in singe a demonstratiilor antiguvernamentale de la Andijan. Avizata in mod cert de Moscova si bine primita la Beijing, decizia nu a adus o recompensa economica substantiala Uzbekistanului, ceea ce ar putea face ca o eventuala „oferta imbunatatita" a Washington-ului sa merite a fi luata in considerare. Insa este greu de crezut ca Islam Karimov va risca sa incurajeze (din nou) opozitia interna si totodata sa-i supere pe rusi, mai ales ca, intre timp, Uzbekistanul a devenit membru al Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva, din care mai fac parte Rusia si inca cinci republici post-sovietice. Cel mult, va putea forta mina Moscovei, cerind compensatii.

    Daca de la Karimov, un exponent de marca al autoritarismului post-sovietic, americanii nu se asteptau oricum la prea mult, liderul kirghiz Kurmanbek Bakiev a venit la putere (prin alegeri) dupa o „revolutie a lalelelor" indreptata impotriva coruptiei si autoritarismului vechii conduceri. Insa, in scurt timp, a copiat multe dintre defectele vechiului regim si s-a afirmat drept un elev model in clasa dirigintilor Putin si, mai tirziu, Medvedev. Dupa extemporalul de la mijlocul acestei saptamini, Bakiev se poate felicita nu doar pentru aplauzele Moscovei, ci si pentru un total 300 milioane de dolari in credite cu dobinda simbolica, la care se adauga stergerea datoriilor kirghize fata de fosta metropola, in valoare de 173 milioane de dolari.

    Presedintele nu mai pare interesat de negocieri pentru a obtine termeni mai buni din partea SUA si nici americanii nu prea mai au sperante, desi declaratiile confuze ale unor oficiali de la Biskek ar sugera ca jocul nu s-a incheiat (ci ar putea, eventual, sa ia forma unei licitatii). Justificarile partii kirghize nu se limiteaza, evident, la aspectele financiare. Raporturile bilaterale s-au deteriorat in decembrie 2006, dupa ce un militar american a impuscat mortal un sofer kirghiz la punctul de control de la intrarea in baza, in urma unui incident neclar. Insa militarul a fost imediat repatriat, iar familia victimei a primit compensatii minore si promisiuni ca se va face o ancheta - ceea ce a provocat nemultumirea opiniei publice si i-a oferit presedintelui Bakiev un puternic argument simbolic.

    In fine, chiar daca discursul public al liderului kirghiz trebuie citit printr-o grila precauta, par nelinistitoare etichetele pe care acesta le-a atasat eforturilor occidentale in Afghanistan. A afirma ca, din punctul sau de vedere, interventia occidentala si-a atins scopul, iar prezenta americana nu se mai justifica, nu inseamna prea mult daca enuntul reprezinta punctul de vedere al Kirghistanului. Dar daca asemenea puncte de vedere sint impartasite tacit si de Rusia, situatia devine mai problematica. In prezent, Rusia asigura tranzitul terestru al unor cantitati semnificative de material militar non-letal, catre Afganistan (traversind teritoriile unor republici central-asiatice). Limitarea optiunilor de transport aerian, cuplata cu problemele tot mai mari provocate de talibani prin atacurile impotriva coridorului principal - care traverseaza granita pakistano-afgana - vor face sa creasca ponderea si importanta relativa a Rusiei, cel putin in privinta combustibilului si a altor materiale. Cu atit mai vulnerabil va fi efortul occidental - atit cel militar propriu-zis, cit si cel vizind reconstructia Afganistanului - la climatul raporturilor politice ruso-occidentale. Din acest punct de vedere, eventuala pierdere a bazei de la Manas, fara a fi o catastrofa, va exercita o presiune nedorita asupra Americii. Indiferent daca inchiderea bazei se va produce acum sau va exista un ragaz, Statele Unite trebuie sa recurga la un „plan B" fezabil din punct de vedere tehnic si mai putin vulnerabil in plan politic. Oricit de mult se spune ca s-a schimbat lumea dupa 11 Septembrie, nu s-a schimbat chiar atit de mult incit Rusia si Statele Unite sa aiba, ambele, baze militare in Asia Centrala.


    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri