joi, 28.03.2024
Mai devreme sau mai tirziu, deteriorarea relatiilor ruso-americane trebuia sa puna in cauza prezenta militara a Statelor Unite in Asia Centrala. Decizia presedintelui kirghiz Kurmanbek Bakiev de a pune capat acordului ce permite utilizarea de catre armata americana a bazei aeriene de la Manas este, insa, extrem de deranjanta. Ea ridica serioase probleme tehnice si logistice, in conditiile in care baza situata in apropierea capitalei kirghize reprezenta un punct de tranzit important in transporturile de trupe si material militar catre Afghanistan.
Din punct de vedere politic, Kirghistanul urmeaza exemplul Uzbekistanului vecin, care a intrerupt inca din 2005 un acord similar cu Statele Unite. Bizareria situatiei vine din faptul ca, acum, o varianta (totusi improbabila) de „plan B", este - potrivit opiniei unor analisti militari americani - tocmai reluarea discutiilor cu Uzbekistanul, pentru reamplasarea unei baze pe teritoriul uzbek.
Varianta improbabila, daca nu chiar imposibila. Este adevarat ca Uzbekistanul nu a primit, in 2005, o asistenta substantiala din partea Rusiei, ca recompensa pentru alungarea trupelor americane. A fost o reactie politica a presedintelui Islam Karimov la criticile americane, dupa inabusirea in singe a demonstratiilor antiguvernamentale de la Andijan. Avizata in mod cert de Moscova si bine primita la Beijing, decizia nu a adus o recompensa economica substantiala Uzbekistanului, ceea ce ar putea face ca o eventuala „oferta imbunatatita" a Washington-ului sa merite a fi luata in considerare. Insa este greu de crezut ca Islam Karimov va risca sa incurajeze (din nou) opozitia interna si totodata sa-i supere pe rusi, mai ales ca, intre timp, Uzbekistanul a devenit membru al Organizatiei Tratatului pentru Securitate Colectiva, din care mai fac parte Rusia si inca cinci republici post-sovietice. Cel mult, va putea forta mina Moscovei, cerind compensatii.
Daca de la Karimov, un exponent de marca al autoritarismului post-sovietic, americanii nu se asteptau oricum la prea mult, liderul kirghiz Kurmanbek Bakiev a venit la putere (prin alegeri) dupa o „revolutie a lalelelor" indreptata impotriva coruptiei si autoritarismului vechii conduceri. Insa, in scurt timp, a copiat multe dintre defectele vechiului regim si s-a afirmat drept un elev model in clasa dirigintilor Putin si, mai tirziu, Medvedev. Dupa extemporalul de la mijlocul acestei saptamini, Bakiev se poate felicita nu doar pentru aplauzele Moscovei, ci si pentru un total 300 milioane de dolari in credite cu dobinda simbolica, la care se adauga stergerea datoriilor kirghize fata de fosta metropola, in valoare de 173 milioane de dolari.
Presedintele nu mai pare interesat de negocieri pentru a obtine termeni mai buni din partea SUA si nici americanii nu prea mai au sperante, desi declaratiile confuze ale unor oficiali de la Biskek ar sugera ca jocul nu s-a incheiat (ci ar putea, eventual, sa ia forma unei licitatii). Justificarile partii kirghize nu se limiteaza, evident, la aspectele financiare. Raporturile bilaterale s-au deteriorat in decembrie 2006, dupa ce un militar american a impuscat mortal un sofer kirghiz la punctul de control de la intrarea in baza, in urma unui incident neclar. Insa militarul a fost imediat repatriat, iar familia victimei a primit compensatii minore si promisiuni ca se va face o ancheta - ceea ce a provocat nemultumirea opiniei publice si i-a oferit presedintelui Bakiev un puternic argument simbolic.
In fine, chiar daca discursul public al liderului kirghiz trebuie citit printr-o grila precauta, par nelinistitoare etichetele pe care acesta le-a atasat eforturilor occidentale in Afghanistan. A afirma ca, din punctul sau de vedere, interventia occidentala si-a atins scopul, iar prezenta americana nu se mai justifica, nu inseamna prea mult daca enuntul reprezinta punctul de vedere al Kirghistanului. Dar daca asemenea puncte de vedere sint impartasite tacit si de Rusia, situatia devine mai problematica. In prezent, Rusia asigura tranzitul terestru al unor cantitati semnificative de material militar non-letal, catre Afganistan (traversind teritoriile unor republici central-asiatice). Limitarea optiunilor de transport aerian, cuplata cu problemele tot mai mari provocate de talibani prin atacurile impotriva coridorului principal - care traverseaza granita pakistano-afgana - vor face sa creasca ponderea si importanta relativa a Rusiei, cel putin in privinta combustibilului si a altor materiale. Cu atit mai vulnerabil va fi efortul occidental - atit cel militar propriu-zis, cit si cel vizind reconstructia Afganistanului - la climatul raporturilor politice ruso-occidentale. Din acest punct de vedere, eventuala pierdere a bazei de la Manas, fara a fi o catastrofa, va exercita o presiune nedorita asupra Americii. Indiferent daca inchiderea bazei se va produce acum sau va exista un ragaz, Statele Unite trebuie sa recurga la un „plan B" fezabil din punct de vedere tehnic si mai putin vulnerabil in plan politic. Oricit de mult se spune ca s-a schimbat lumea dupa 11 Septembrie, nu s-a schimbat chiar atit de mult incit Rusia si Statele Unite sa aiba, ambele, baze militare in Asia Centrala.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |