Celibidache: paradox si initiere

Un tata ofiter de cavalerie cu o fire „foarte muzicala” (dupa spusele dirijorului de mai titziu) si o mama nedezlipita de pianul casei i-au transmis calitatile native propice muzicii. Dar a vorbit tirziu, multi crezindu-l intirziat mental.
La Iasi, a absolvit Seminarul Universitar si s-a inscris la facultatea de matematica a Universitatii „Al.I. Cuza” (1930). A parasit Iasul cu totul, pentru „constructiile” Politehnicii bucurestene. Le-a abandonat si pe acelea, placindu-i mai mult sa cinte jazz. S-a angajat ca pianist, corepetitor si profesor de dans la scoala coregrafei Iris Barbura. Frumos, inteligent si talentat cum era, interesat de noutatile artistice, s-a simtit in elementul sau, contind mai mult relatia cu Iris si cu scena decit banii tatalui pentru studii. Un tata care visa pentru fiul sau tot ce era mai bun – adica functia de… presedinte de stat! Dar optiunile fiului au fost asa o dezamagire, incit i-a retras sprijinul financiar, lasindu-i ca avertisment vorbele „cumplite”: „Ai sa ajungi pianist de jazz!”…
Pina una-alta, Celibidache junior a aparut in 1935 pe scena Nationalului iesean ca interpret si profesor de dans in piesa Profirei Sadoveanu „Visuri americane”, impreuna cu Dida Petrescu si Stefan Ciubotarasu, marele actor de mai tirziu. Un cronicar a scris imediat in ziarul „Lumea”, editat aici, ca muzica de dans si jazzul reprezinta o forma „ritmico-muzicala innascuta pentru el. E un instinct al sau… Dar Sergiu Celibidache mai are un simt de improvizator. Daca-i dai la intimplare trei note de pian, el iti alcatuieste imediat un jazz in forme multiple”. Daca nu prea se stia atunci (si nu prea se stie nici astazi) ca Celibidache a studiat jazzul, explicatia sta in orgoliul care nu i-a permis sa arate ca el, profesorul de dans, era si elev la Conservatorul particular de jazz de la Bucuresti. Dar acolo a fost coleg cu Theodor Rogalski – profesor si compozitor, si cu Theodor Cosma – pianist, viitor dirijor al orchestrei „Electrecord”. Amindoi au ramas in istoria muzicii romanesti. Celibidache a fost primul partener de scena al lui Cosma intr-un apreciat duo de pian, al doilea fiind, din 1947, ex-clujeanul Jancy Korossy. Inca in forma, nonagenarul Theodor Cosma s-ar emotiona tare daca si-ar aminti de duetele cu Sergiu Celibidache intr-ale jazzului…
Dar Celibidache studia si compozitia „academica”. Dupa ce a urmarit concertul de dans al scolii Iris Barbura, pianista si criticul muzical Cella Delavrancea a scris in „Cuvintul” din 20 februarie 1938: „Partea de pian a acestui interesant recital a fost foarte muzical tinuta de un tinar si prea modest artist, domnul Celibidache, autorul celor Sapte schite compuse cu stiinta armonica si frageda inspiratie. Dorim sa persevereze in cariera de compozitor pentru ca are vocatie”. Indemn pe care Celibidache l-a urmat la Berlin.
La Berlin, pentru ca acolo l-a prins razboiul, in timpul unui turneu cu formatia lui Iris Barbura. Berlinul a insemnat despartirea de muza Iris, despartirea de jazz, de muzica de dans si intrarea intr-o alta galerie a labirintului initiatic, la capatul careia avea sa ajunga, peste 46 de ani, dirijorul, compozitorul, filosoful, profesorul Sergiu Celibidache. (Va urma)