Crima in numele vietii?

Crima a avut loc intr-o biserica, in Duminica Rusaliilor. Ginecologul George Tiller a cazut rapus de gloante in timp ce impartea fluturasi cu psalmii care urmau sa fie cintati la slujba in biserica protestanta din Wichita, statul american Kansas. Ucigasul, pe numele sau Scott Roeder, apartinea unei miscari radicale de opozanti ai avorturilor. Roeder a fost arestat citeva ore mai tirziu. Din acel moment, opinia publica din Statele Unite dezbate fervent daca miscarile anti-avort (unele se auto-intituleaza "avocatii vietii") nu au mers totusi prea departe.

Nu a fost primul atentat la viata lui Tiller si cu atit mai putin prima crima avind ca victima un ginecolog care practica avorturi pe teritoriul american. In 1986 a avut loc primul atac cu bomba asupra clinicii lui Tiller din Wichita. In 1991, adversarii ginecologului au reusit sa declanseze o miscare de protest care a antrenat mii de oameni, blocind intrarea in clinica si determinind inchiderea acesteia pentru citeva saptamini, din motive de securitate. In 1993, Tiller a fost ranit la ambele brate de gloantele pornite din pistolul unei femei ce-l astepta la intrarea in clinica. Tot in anii 90, trei medici practicanti ai avorturilor la cerere au fost ucisi pe teritoriul american. In anii din urma, organizatiile anti-avort si-au schimbat strategia, initiind procese rasunatoare, pe linga demonstratiile devenite atit de familiare publicului american. Numai doctorul Tiller a avut parte de patru procese incepind din 2006. In ultimul dintre acestea a fost achitat, in luna martie a acestui an. Citva timp, Tiller a apelat la protectia politiei federale – si la relativa siguranta a unei veste antiglont.

Ucigasul lui Tiller, Scott Roeder, acum in virsta de 51 de ani, participase la unul dintre procese si catalogase achitarea medicului drept o "farsa". Sotia si cunoscutii il descriu pe Roeder drept un caracter labil, care se lua in raspar cu probleme vietii de zi cu zi si care ar fi fost "in cautarea unui tap ispasitor". Dupa cum avea sa se vada curind, l-a gasit. Initial, viitorul ucigas se alaturase unui grupuscul care diaboliza impozitarea cetateanului si isi propunea abolirea statului federal american. Mai apoi gasise intr-o organizatie anti-avort un loc de manifestare ideala a frustrarilor sale, devenind cu totul dedicat cauzei.

Recenta crima a polarizat pozitiile miscarilor care se opun avorturilor in Statele Unite; majoritatea acestora au condamnat actul, citeva insa l-au considerat justificat. "Tiller a capatat ceea ce a semanat", crede Randall Terry, fondatorul grupului Operation Rescue. In opinia acestuia, miscarea trebuie sa apeleze la "tactici de confruntare si la o retorica ofensiva", caci altfel si-ar pierde relevanta. Pe de alta parte, partizanii dreptului la libera alegere atribuie organizatiilor conservatoare anti-avort o vina morala pentru recenta crima. Astfel, Nancy Naral, presedinta uneia dintre cele mai puternice organizatii pentru drepturile femeilor din Statele Unite, crede ca "n-a fost vorba de un act izolat. Crima a luat nastere dintr-o retorica plina de ura". Salon, una dintre revistele electronice importante, cu orientare liberala, desemneaza ca autor moral al crimei pe Bill O’Reilly, moderatorul unui talk-show politic pe canalul de televiziune conservator Fox si purtator de cuvint al miscarilor pentru drepturile religioase. O’Reilly s-ar fi referit in mod regulat, in emisiunile sale, la ginecologul Tiller ca la "ucigasul de bebelusI".

Avortul reprezinta una dintre temele centrale de dezbatere ale opiniei publice din Statele Unite; in orice confruntare politica, subiectul este aproape inevitabil. Dupa felul in care interlocutorul este "pro-life" (pentru dreptul la viata) sau "pro choice" (pentru dreptul femeii de a alege) se poate recunoaste usor, in cele mai multe cazuri, apartenenta sau simpatia politica a acestuia. Din 1973, reglementarile juridice privind avortul sint mai liberale decit in majoritatea tarilor din Europa occidentala. In acel an, in cursul celebrului caz Roe versus Wade, Curtea Suprema de Justitie a stabilit ca eventuala optiune pentru avort ar tine de dreptul la libera alegere, decurgind din dreptul constitutional de autodeterminare sexuala. Din contra, in Germania, intreruperea sarcinii este interzisa in principiu, insa de regula nu se declanseaza urmarirea penala cind se face dovada unor conflicte de constiinta sau a unei situatii sociale precare.

In Romania, dupa 1989, avorturile se practica aproape neingradit, in ciuda opozitiei clare (nu inca foarte consistenta, in absenta unui spatiu de dezbatere publica autentic) a Bisericii Ortodoxe Romane. Este de asteptat insa ca pozitiile pro si contra avort sa se polarizeze. Depinde insa de maturizarea (indelung asteptata) a opiniei publice, a institutiilor si – nu in ultimul rind – al presei ca aceasta dezbatere sa nu cada in derizoriu.