Despre figuri si figuranti si multe altele

Am o problema. Nu stiu despre ce sa scriu. Despre ce anume sa scriu, adica. Pentru ca in aceste vremuri interesante, ca sa nu zic mai mult, subiectele abunda, de vreme ce Romania politica ne ofera o naucitoare configuratie a puterilor (ca nu avem o Putere, am mai spus-o) cu figuranti care-au devenit actori, cu actori care fac figuratie, cu regizori pe post de marionete, cu manechini care fac figuri in rol de berbec…
Sa scriu, deci, despre Tariceanu, care se tot razgindeste, dar nu se dezminte? Care ba face doi pasi inainte, ba trei inapoi, ca pe urma sa ne ameteasca cu un stinga-mprejur pesedelic de toata frumusetea? Sa ma-ntreb care-ar putea fi explicatiile pentru acest comportament de neexplicat intr-o logica doar de "sfinta" lupta politica (din care sa lipseasca elementele oculte gen Petromedia ori problema scaunelor – din cap, de sub fund)?
Sau sa scriu despre PD-ul prins intr-o capcana din care nu stie cum sa scape fara sa piarda – fie procente electorale (pe motiv de deja vu al electoratului cu PD-ul care paraseste corabia – asta ca sa dau satisfactie "fanilor" lui Basescu), fie procente de putere (sub forma de ministere controlate, etc.)?
Sau sa scriu despre femei, ca tot e luna lor?
De exemplu despre onor Norica Nicolai, care, zice gura spurcata a presei libere, are sanse ca in urma preconizatei restructurari a Guvernului sa fie parasutata in fruntea Ministerului Justitiei – sau al Afacerilor Interne… Doamne fereste-ne de vremuri si mai interesante, ca sa-l parafrazez pe chinezul intelept!
Sau despre Adriana Saftoiu, consiliera cu rang de ministru de stat a lui Basescu, care luni a fost tinuta europeneste la usa Guvernului din dispozitia gentleman-ului Tariceanu? Bun, dar ce-ar mai fi de spus aici? Nimic.
Ce-ar fi sa scriu despre forumistii care comenteaza articolele din presa de pe net, de exemplu despre unul Itzenplitz (nickname-ul asta chiar ca-mi place!) care se intreaba si el acolo: "Cum se poate controla un PM care, in mod vadit, a luat-o razna? Exista vreo lege, vreun mecanism care sa…". Aici se termina intrebarea. Draga Itzenplitz, din cite spun cei avizati, nu exista. O lege, adica, prin care sa fie nu controlat, ci domolit un premier. Cit despre razna-n cauza, sa nu uitam ca Ministerul Sanatatii e-n miinile PNL-ului…
Dar, stai asa, n-ar merita o incercare si Tudor Giurgiu, acest Victor Ponta mai slab pregatit, dar in schimb mult mai tupeist? Care isi da el, ce-i drept, cu stingul pesedist in dreptul liberal, aberind apoi in direct, la Turcescu, despre inflatia care i-a papat TVR-ului banutii de sub saltea (problema de management economic care se rezolva prin demiterea, exact, a Rodicai Culcer, directoarea de la Stiri), in vreme ce domniei sale i s-a umflat averea?
Dar ce-ar fi sa scriu despre Voronin, cel ce acuza Romania ca acorda fortat cetatenia supusilor voronieni? Asta-i tare. Propun ca, in schimb, autoritatile de la Chisinau sa le acorde si ei romanilor de dincoace de Prut fortat cetatenia. Pentru echilibru, nu de alta.
As putea, desigur, sa scriu despre patrulatere (ala rosu din mileniul trecut, ala negru – sau maro, dupa unii…, dureros de actual); as putea sa scriu despre comparatiile la moda: despre cum Norica Nicolai (imi cer scuze c-o pomenesc din nou!) in prime time aminteste de Hitler (cu trimitere la Becali, parca…), ceea ce mi-a amintit de Tariceanu care l-a comparat pe Presedinte cu Lukasenko (tare, fostul Moliceanu, Motocicleanu etc.!) si de Geoana care a spus nici mai mult, nici mai putin decit ca "Bucurestii sa fie un Stalingrad pentru Putere!", cum venerabilul Radu Cosasu ne-a semnalat in "Dilema veche" de saptamina trecuta.
Intrebare: stie oare tov. Geoana citi romani au murit acolo si citi au cazut prizonieri? Unii (dintre cei care-au supravietuit si care nu s-au inrolat "voluntar" in diviziile rosii gen "Tudor Vladimirescu") fiind repatriati abia-n 1951, dupa 9 (noua) ani de prizonierat! Ca apoi unora Bucurestii sa le devina un al doilea Stalingrad/Cotul Donului, Noua Putere Comunista trimitindu-i intii intr-o "carantina" politica dupa sirma ghimpata, iar pe la sfirsitul anilor 1950 ii descoperea dusmani ai Statului Drepti in fata Partidului si i-a "pricopsit" pe destui cu asa-zise condamnari administrative prin lagare de munca… Dar ce-i poti cere unui Geoana?
Hai mai bine sa semnalez faptul ca in prestigiosul cotidian "Neue Zürcher Zeitung" din 9 martie a aparut un articol foarte extins dedicat implinirii a 100 de ani de la nasterea lui… Mircea Eliade (28.02/13.03 1907- 22.04.1986): "Hinter dem Vorhang" (Dupa cortina, peste 7400 de semne)! Iata ca se poate. Pentru autorul Hans G. Kippenberg, Mircea Eliade este un "magician al cuvintului" care "a dat unei specialitati de studiu o noua limba". Pentru profesorul de istoria religiilor de la Colegiul Max Weber al Universitatii Erfurt, Eliade este acela care a aratat ca "magia si contemplarea, considerate extraeuropene si premoderne, sint in realitate singurele mijloace adecvate timpului nostru pentru a putea evada de sub teroarea istoriei. Lucru posibil oricind – pina si-n locuinta inchiriata dintr-un oras mare".
Ocazie cu care ma opresc impacat. Mai avem o sansa si noi, cei multi si fraieri, sa ne debransam de la teroarea partidelor politice romanesti care – cu citeva exceptii (se stiu care, nu le mai numesc) – fug de electoratul debransat ca Necuratul de tamiie. Dar las’ ca ne rebransam noi – cel tirziu la alegeri, nu? Asta dac-or mai organiza, totusi, Tariceanu&Co. SA niste alegeri, cindva, undeva.