Despre ingeri si calm

Se pare ca tineretea este imuna la crizele de suprafata. Proba? Doua dintre expozitiile recente, care propun sa ne eschivam de la brutalitatea ritmului cotidian prin alternative estetico-subiective. La "Ateneul" din Tatarasi, Antonela Corban isi invita publicul la o evaziune in lumea ingerilor, in timp ce la "Tonitza", pe strada Lapusneanu, Andreea-Mara Mancas ne ispiteste de dupa geamurile galeriei cu un neobisnuit indemn la calm si regasire. Desi etaleaza teme si preocupari diferite, cele doua artiste au in comun disciplina studiului, inteligenta si, neindoielnic, sensibilitatea slefuita cu unelte specifice.

Absolventa a Facultatii de Filosofie de la Iasi, Antonela Corban si-a continuat studiile masterale in Franta, la Dijon, unde va finaliza o teza doctorala in cotutela (franco-romana) despre filosofia artei la Nietzsche si influenta acesteia asupra picturii lui Gustav Klimt. Actualmente este bursier post-doctoral la Universitatea "Al.I. Cuza", fiind interesata sa studieze, intre altele, semnificatia lucrarilor lui Klimt aflate (citi stiu?) la Castelul Peles din Sinaia. Traseele speculative din perioadele de formare s-au intersectat la rastimpuri cu cele artistice, A. Corban optind, la un moment dat, de pe pozitia autodidactului, spre figuratia de factura sacra. Cele citeva expozitii anterioare au demonstrat o buna cuplare a platformei teologico-filosofice cu exigentele canonice ale redarii motivelor religioase.

In contextul multiplicarii seriale a icoanelor, fara  asumarea unor competente distincte, se constata astazi o dislocare a picturii iconografice din zona artei propriu-zise spre cea a mimetismului artizanal. Asumat mecanic, fara discernamint, schematismul repetitiv al compozitiilor iconice face greu sesizabile distinctiile dintre veritabil si fals, inspirat si neinspirat, autentic si kitsch, intre icoana sacralizata si cea destinata comertului imediat. Poate din precautie, Antonela Corban  isi refuza statulul de "iconar", admitind ca nici din punct de vedere dogmatic, dar nici stilistic nu satisface intocmai obedientele impuse de traditie, chiar daca acestea sint foarte bine cunoscute. O atare licenta metodologica ii ingaduie mici "erezii" formale, care o sustrag registrului canonic rasaritean, fara ca acesta sa fie radical bulversat sau subminat in fundamente. Combinind modalitatile clasice de reprezentare a icoanelor ortodoxe cu cele surprinse in frescele, vitraliile si mozaicurile din catedralele occidentale, Antonela Corban dinamizeaza tiparele formale consacrate si le invioreaza cromatic. Ea pastreaza liniile si contururile ferme folosite in pictura pe lemn, utilizata in proiectele precedente, dar le adapteaza graficii pe sticla, in care predomina tonurile de auriu, argintiu si albastru.

Expozitia din zilele acestea ilustreaza grafic Ierarhiile ceresti, asa cum au fost ele descrise in scrierile patristice si scolastice (Irineu, Clement Alexandrinul, Sf. Ambrozie, Dionisie Areopagitul, Grigorie cel Mare), dar si in "erminiile" mai tirzii, din secolul al XVIII-lea, ale lui Dionisie din Furna. Studiindu-le comparativ, autoarea constata ca exista diferente de abordare atit in sursele teologice, cit si in lucrarile exegetice. Tot din interes documentar sint consultati autorii unor tratate de "angelologie" – Marc Lorient, Pierre Manoury, Lynn Fischer, Andrei Plesu. Retine atentia felul in care artista reuseste tratarea cromatica a arhanghelilor, infatisati, fiecare, in cite una din nuantele spectrului. Ea face trimitere la o interpretare mai veche, potrivit careia lumina alba distribuita de Duhul Sfint se disperseaza in culorile fiecarui arhanghel, individualizat astfel in corul celorlati mijlocitori divini. Chipurile angelice descrise de Antonela Corban degaja mai curind caldura si disponibilitate afectiva, decit sobrietate glaciara.

Andreea-Mara Mancas  este absolventa a sectiei de pictura din cadrul Universitatii de Arte "George Enescu" (clasa Mihai Tarasi), fiind mobilizata in directie doctorala sub coordonarea profesorului Liviu Suhar. Un stagiu prealabil de specializare in Marea Britanie, la Shaftesbury School, i-a consolidat competentele in pictura de sevalet si in cea decorativa, cu deschideri spre design (de interior, de mobilier, grafic). Imbina temele clasice (portret, peisaj) cu lucrari atasate vocabularului postmodern, in care imaginea si conceptul sint mixate in mod inspirat.

Daca precedenta expozitie invoca in limbajul neconventional al instalatiilor problemele social-politice ale crizei autohtone, cea prezenta (Calm. Cautari si intilniri inspirate) este asezata sub semnele feminitatii, melancoliei si introspectiei. "Criza" precede astfel "calmul", iar acesta din urma anticipeaza, probabil, viitoarele demersuri tensionate. In noul proiect, autoarea exploreaza mai multe registre tematice, menite sa transpuna privitorii in acea stare de spirit favorabila situarii intr-un timp al reculegerii si sarbatorii. Imaginile sint voit statice, iar postúrile – meditative, nostalgice, detasate de exigente "activiste".

Expozitia Andreei Mancas are o vadita incarcatura subiectiva si confesiva. Tonul este feminin, iar tonalitatea de ansamblu – discreta, lipsita de ostentatie. Tripticul anotimpurilor, portretele vorbind despre cuplu, iubire, asteptarea sau ratarea ei, chipurile in oglinda, peisajele interioare trimit la calm – calmul cautarilor, calatoriei, contemplatiei, regasirii. Autoarea tatoneaza o stare de echilibru care suspenda pe moment conflictele de orice fel. In mod constient, ea asuma si un risc, intrucit calmul, chiar transfigurat artistic, atenueaza, dilueaza, pe cind agresivitatea, dimpotriva, subliniaza, da un plus de forta si de impact.

Evenimentele artistice propuse de Antonela Corban si de Andreea Mara Mancas sint asezate sub semnele apropiatului Craciun, astfel incit fiecare dintre ele ne propune sa interferam  vizual cu "spiritul" acestuia. Prelungindu-le mesajul implicit, va doresc, la rindu-mi, disponibilitate angelica, incintari contemplative, bucurie si… calm!