Exista un viitor pentru energia nucleara?

In anii ’80, era de la sine inteles pentru miscarea de stinga din Europa Occidentala sa protesteze fervent impotriva energiei nucleare. Aceasta era vazuta, mai ales dupa oribilul accident de la Cernobil (si dupa astazi aproape uitatul incident de la reactorul american Three Miles Island) ca o amenintare directa la adresa viitorului omenirii. Viziunile horror ale unei ierni nucleare propagate initial de catre literatura SF trecusera in constiinta publica. In Germania mai ales, unde miscarea ecologista a capatat un avint (inclusiv politic) fara precedent, s-a cerut insistent inchiderea tuturor instalatiilor de generare a energiei electrice bazate pe puterea nucleara. Odata cu participarea ecologistilor la putere, in anul 2000, "verzii" au impus prin lege inchiderea tuturor instalatiilor nucleare germane pina in anul 2021. Mai putin radicale, celelalte tari vest-europene au urmat acelasi trend, in sensul stoparii construirii de noi centrale nucleare.

Ceea ce parea de la sine inteles in urma cu zece ani s-ar putea schimba in curind. Cresterea galopanta a pretului titeiului, urmata indeaproape de cea a gazelor, ar putea duce la reconsiderarea energiei atomice ca o sursa de energie pentru viitor. Previziunile privind pretul barilului de petrol sint extrem de sumbre: aflat in prezent la circa 140 de dolari per baril, acesta ar putea creste in urmatoarele luni la un greu de suportat 250 de dolari. Ca o consecinta directa, costurile vietii se vor majora radical. Se vor cheltui mai multi bani cu alimentele, costurile incalzirii locuintelor vor creste in continuare, se vor modifica obiceiurile legate de condusul masinii, se va munci mai mult pentru mentinerea actualului standard de viata. De altfel, deja "arsa la buzunare", opinia publica occidentala si-a modificat semnificativ, in numai citeva luni, perceptia asupra energiei nucleare. Social-democratii si crestin-democratii germani, colegi de coalitie guvernamentala, negociaza zilele acestea intens o prelungire a functionarii centralelor atomo-electrice dincolo de anul 2021. Culmea ironiei, energia nucleara isi gaseste in zilele noastre partizani chiar printre adversarii hotariti de altadata – ecologistii. Odata cu constientizarea dusmanului numarul 1 din prezent, incalzirea globala datorata efectului de sera, energia atomica (relativ putin generatoare de dioxid de carbon) a devenit "frecventabila" chiar si pentru unii puristi ecologici. Fondatorul miscarii Greenpeace, Patrick Moore, a ajuns sa catalogheze energia nucleara ca "cea mai curata, mai sigura si favorabila climei dintre toate formele de energie alternativa". Mai mult, daca acum un deceniu mai nici o banca vestica nu era dispusa sa investeasca in proiecte termonucleare, acum, corporatiile financiare par a se fi razgindit. De altfel, cu toate progresele recente, formele patent "alternative" de energie, precum cea solara sau cea eoliana, nu vor putea inlocui decit o parte limitata din energiile conventionale.

Dincolo de vestul Europei, marcat de impactul politic al miscarii ecologice, alte tari isi fac mult mai putine probleme: in estul Europei, care detine jumatate din numarul unitatilor termo-nucleare comparativ cu tarile Europei occidentale, sint in curs de constructie 10 unitati si alte 16 in stadiu de planificare (in comparatie cu doua si, respectiv, zero in vestul Europei). Apropo, doua dintre aceste unitati apartin Romaniei, prin reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. Statele Unite si Rusia au 11, respectiv 10 unitati in proiect, conform datelor furnizate de catre Agentia Internationala pentru Energie. China, posesoare a doar 11 reactoare, are in faza de constructie inca sase reactoare si planuieste sa dea in folosinta alte 24! Nici India nu se lasa mai prejos. In ansamblu, organizatiile internationale de profil estimeaza ca, pina in anul 2050, vor fi construite la nivel mondial 1300 de centrale termonucleare noi.

Energia nucleara genereaza, desigur, probleme ei specifice, in nici un caz de neglijat. Una dintre cele mai crase erori, apartinind unei minti altfel stralucite, este cea a fizicianul nobeliard Werner Heisenberg, care afirma la 1955 ca "este suficient sa ingropi deseurile atomice la o adincime de trei metri ca sa devina complet inofensive". Problema deseurilor atomice a devenit, dimpotriva, o problema cardinala. In ultimii 50 de ani s-au acumulat 300.000 de tone de material radioactiv. In fiecare an se adauga inca cel putin 10.000 de tone. Nimeni nu stie care este modalitatea optima de depozitare a acestora. Majoritatea depozitelor sint temporare, insa sansele sa se gaseasca depozite definitive si sigure sint minime. Majoritatea tarilor nu au suficienti bani pentru amenajarea unor astfel de depozite definitive sau pur si simplu le lipsesc structurile geologice adecvate. O parte dintre aceste deseuri sint reprezentate de catre plutoniu. Praful de plutoniu poate omori pe oricine intra in contact cu el si pentru un minut. Dupa 11 septembrie 2001, acest amanunt are o relevanta anume. Scenariul unui furt de material radioactiv pentru fabricarea unor bombe "murdare" care sa ameninte marile orase occidentale a devenit cu totul verosimil. Evitarea unor catastrofe planetare in timpul razboiului rece s-a bazat pe un joc de sah in termeni diplomatici si para-diplomatici. Doar ca teroristii zilelor noastre nu joaca sah. A doua dificultate e reprezentata de costurile de investitie initiale foarte mari. In plus, multe componente ale centralelor nucleare (livrabile doar de catre trei-patru concerne internationale) sint comandate cu zece-douazeci de ani inainte, in special de catre noii "tigri asiatici". Trebuie sa te gindesti cu mult timp inainte de a construi o centrala atomo-nucleara.

In orice caz, una dintre principalele preocupari ale politicii si stiintei mondiale este re-gindirea sortii energetice a planetei. Ar trebui sa ne intereseze si pe noi. Destul de problematic, avind in vedere habitudinile politicienilor dimboviteni. E nevoie de o viziune de perspectiva, intinsa pe zece-douazeci-cincizeci de ani. E neverosimil sa vorbesti de perspectiva in Romania, asa cum stau lucrurile acum, cu clasa politica… Totusi, ce se intimpla la nivel mondial ne va influenta nemijlocit si pe noi, cei din cartierul Nicolina, Tatarasi sau Pacurari.