Holograme identitare

Pe Dorin Baba l-am revazut de curind, strecurindu-se discret printre siluetele prezente la un vernisaj. Parea eliberat de stresul masteratului savirsit acum doua veri, la "Cuza" (unde-si asumase cu modestie un noviciat speculativ, complementar praxisului artistic), dar si de angoasa tonica a administrarii de proiecte (organizase, undeva la munte, o tabara de creatie, reunind maestri ai picturii autohtone, urmata de o expozitie "cu greutate" la Iasi). Ca artist, Dorin Baba este un ex-centric, greu atasabil unei tendinte sau vreunui curent. As spune ca face parte din categoria "deconstructorilor" inventivi, a rebelilor curajosi, mereu gata sa revizuiasca sau sa experimenteze. Doua intimplari extreme l-au constrins anterior, in biografia sa clinica, sa exploreze marginile "lumii de dincolo de lume", de unde s-a intors norocos. Obsesiile amenintarii intempestive, vulnerabilitatii – fizice si psihice -, par sa-l fi marcat decisiv. Temele tratate in compozitiile picturale au incarcatura mistico-religioasa si poetico-metafizica. Ele vorbesc despre ambiguitatea situarii in interval (intre alb si negru, lumina si intuneric, noapte si zi, cer si pamint, Rai si Infern); despre ingeri, luna, stele, viziuni, gradini edenice, ascensiuni iluzorii; despre forme, culori si mistere; despre consistenta elementelor (apa, aer, foc); despre viata si ispitele ei.

Lucrarile lui Dorin Baba se sustrag unui calapod stilistic anume. Autorul destructureaza spatiul clasic al tabloului, mutind cadrul in interior, insinuindu-l operei; obiectul reprezentarii determina astfel conturul ansamblului. De aici si impresiile de fluiditate, mobilitate formala si dinamism cromatic. Romboidale, paralelipipedice, trapezoidale, in zig-zag, in valuri, drepte, sinusoidale sau circulare, ramele se imbina imprevizibil, prelungind sugestiile tematice din tablou. Timpul, spre exemplu, este redat intr-un "tablou-clepsidra", dealul – intr-un tablou "unduitor", cu alternante line de nivel. Dorin Baba refuza abordarile facile, volumele previzibile, simetriile cuminti, exersindu-si disponibilitatea de a mixa sau preschimba registrele expresive. Trece usor de la tehnica de sevalet la instalatii dintre cele mai sofisticate, pe care le testeaza in ocazii cosmopolite. A expus la  Florenta, in cadrul Bienalei din 2007, dar si la New York, in "Brodway Gallery", cu ocazia Art 2010 Annual Preview. Doua din proiectele sale anterioare merita povestite. Unul, consumat anul trecut, pentru ingeniozitate si pitoresc; altul – petrecut de curind, la Sarajevo, pentru rafinament  si inventivitate.

Pentru Dorin Baba, expozitia Asculta-ti aproapele a fost prilejul de a exersa toate stereotipurile postmoderne: emisie de mesaje critice, parodice sau codificate, eterogenitate compozitionala, invaluiri si deturnari. Pe scurt, show artistic total, in care improvizatia si surpriza pareau fericit… regizate. Intr-un gest unic si irepetabil, doua tablouri aveau sa se "picteze" singure, in fata publicului, fara interventie auctoriala. Nu doar lucrarile respective erau "pe cale", ci si autorul care, din motive nelamurite, intirzia la propriul eveniment. Sosit intr-un tirziu, artistul ne-a invitat sa vizionam in deschidere o partida de box. In ringul din mijlocul galeriei, doi boxeri si-au administrat cu generozitate mutuala pumni peste maxilare. De buna seama, sportul tocmai s-a infratit cu arta, eleganta pugilistica s-a intilnit cu cea artistica, violenta s-a impacat cu sensibilitatea, centrul s-a aliat cu periferia. Criticul a fost si el absent sau, ma rog, reinventat; doi colegi masteranzi au citit gituiti de emotie cite o compunere filosofica pregatita de acasa.  In final, pinzele imaculate au inceput sa scoata fum, facind vizibile doua fizionomii umane. Intelesesem, odata cu cei de fata, ca opera tocmai s-a "creat" din nimic, aidoma universului. Demiurgul cu plete zimbea multumit. Ne facuse sa uitam la ce anume venisem. Titlul evenimentului trimitea in subtext la naravul ascultarii celuilalt, nu in scop paideic sau confesiv, ci in intentii delatorii. "Iubirea aproapelui" este substituita cu "ascultarea" lui. Cabluri, telefoane, role de inregistrare a convorbirilor, instalatii electrice, mecanice, video-proiectii sugerau asediul tehnologic asupra intimitatii personale. Decorurile recreau un spatiu vulnerabil, transparent, atent supravegheat. Fiti vigilenti! Sintem ascultati; peretii au "urechi" indiscrete – parea sa fi fost mesajul autorului.

Al doilea eveniment s-a petrecut de curind, la Sarajevo, in New Temple Gallery. Dorin Baba a prezentat aici o instalatie video intitulata Mental Hologram (pe care o puteti accesa vizitind site-ul autorului). Lucrarea este compusa din mai multe module; o piesa centrala, cu rol de soclu, "sustine" chipuri eterice reproduse tridimensional, in holograma. Lampi speciale, reflectoare, becuri multicolore proiecteaza in toate directiile imagini si efecte vizuale. Pe ecrane si monitoare distribuite asimetric se succed, la fel, chipuri si siluete umane. Sint tocmai cele care populeaza lumea imaginala, mentala, a autorului. Sintem invitati sa vizitam memoria acestuia, sa accesam retelele rizomatice ale amintirilor personale. Ritmul muzicii de fundal urmeaza cadenta neuronilor cerebrali in parcursul lor recesiv. Mesajul autorului? Fiecare dispune de o memorie care ii confera unicitate. Tocmai continutul acesteia ne face diferiti. El nu poate fi substituit, nici nu trebuie modelat prin manipulare sau forta. Istoria, limba, intimplarile, parintii, sotii, copiii, prietenii isi au locul lor in arhiva mentala a fiecaruia. Ce s-ar intimpla daca mintea noastra ar fi alterata? Cum deosebesc memoria naturala de una artificiala? Cum ma protejez de incercarile de falsificare a constiintei? Cum imi pot pastra identitatea? La astfel de intrebari ramine sa raspunda fiecare.

Odata cu proiectul Mental Hologram, Dorin Baba resemnifica celebrul paradox al identitatii. Identitatea nu se imparte. Logic vorbind, nu putem fi identici decit cu noi insine. In realitate, ea inseamna mai mult: suma intilnirilor decisive, cu noi insine si cu ceilalti, arhivate durabil in forma unor imagini dragi, de neuitat.

Publicitate și alte recomandări video