Johannes Gelich, primul „scriitor al orasului Sibiu”

Nu stiu daca vreun alt oras din Romania s-a gindit pina acum sa creeze dupa modelul german un post de Stadtschreiber (scriitor al orasului) – tind sa cred ca nu. Cert este ca Primaria Sibiu a instituit de anul acesta un asemenea post, lucru ce pare, in context, ceva cit se poate de firesc, de vreme ce orasul de pe Cibin are de opt ani in persoana lui Klaus Johannis un primar sas care a cistigat anul acesta alegerile pentru a treia oara cvasi-fluierind!

Dar ce este un "scriitor al orasului"? Wikipedia germana ne informeaza ca din a doua jumatate a secolului 20, o serie de orase germane au infiintat un astfel de post, ca bursa pentru un scriitor invitat sa traiasca, de regula, intre sase luni si un an intr-un oras anume, bursa constind in punerea la dispozitie a unei locuinte gratuite si a unei sume de bani, scriitorul avind indeobste niste "obligatii" culturale, obligatii care, evident, au de-a face cu scrisul, cu niste lecturi publice, totul in ideea ca orasul va obtine prin prezenta pe o perioada mai lunga a unui autor cu o oarecare cota literara o plus-valoare simbolica, va puncta, altfel spus, la imagine.

Interesant este faptul ca proiectul de "scriitor al orasului Sibiu" isi are buna parte din sustinatori in Germania, de vreme ce este rezultatul unei colaborari intre Deutsche Gesellschaft e.V. (Asociatia Societatea germana), care si finanteaza postul, Literaturhaus Berlin (Casa literaturii) si Primaria Sibiu si se afla sub patronajul Susannei Kastner, vicepresedinta Bundestag-ului si o veche prietena (critica!) a Romaniei. De altfel, concursul a avut loc tot in capitala Germaniei, iar selectia a fost facuta de catre un juriu compus din sase membri, printre care s-au aflat Ernest Wichner (poet si traducator originar din Banat, directorul Literaturhaus Berlin), Dr. Peter Böthig (directorul muzeului Kurt Tucholsky din Rheinsberg) si Killian Dörr (presedintele Fundatiei Brukenthal si prim-preot evanghelic luteran al Sibiului).

In fine, alesul acestui juriu a fost scriitorul austriac Johannes Gelich (nascut in 1969, la Salzburg), si intimplarea face ca macar citeva zeci de ieseni sa-l cunoasca sau sa-l fi cunoscut personal pe primul "scriitor al orasului Sibiu"! Pentru ca J. Gelich a trait doi ani (intre 1999-2001) la Iasi: ca lector austriac in cadrul Catedrei de germana de la Facultatea de Litere de la "Al. I. Cuza" si, mai ales, ca om de litere cu initiative care au insemnat o binevenita gura de oxigen (occidental) pentru citiva scriitori ieseni mai tineri sau mai putin tineri, ca unul care a avut ambitia sa faca din sederea sa ceva ce trece dincolo de indeplinirea "sarcinilor de serviciu" (pentru care fusese trimis in Romania si platit de Austria). Astfel, el a luat, de exemplu, in "franciza" un numar al revistei austriece Wienzeile, a facut rost de bani austrieci pentru toate costurile producerii acestui numar (traduceri, onorarii, layout, tipar) in Romania, iar numarul in cauza (nr. 34/2001 – revista apare de patru ori pe an) a fost dedicat cap-coada Romaniei si Iasului, devenind ulterior pentru editorii austrieci ai revistei (o asociatie culturala din Viena) un Verkaufsschlager, adica un succes de piata, ca apoi acelasi Johannes Gelich sa reuseasca sa organizeze chiar si un turneu de lectura in Austria (Literaturhaus Salzburg, Alte Schmiede din Viena, sediul Wienzeile) cu o parte dintre scriitorii prezenti in de-acum faimosul numar 34, turneu care a inclus si cite o lectura la Brasov (la dus) si la Timisoara (la intoarcere). Dar, pe linga toate acestea, prima sa carte, Die Spur des Bibliothekars (Urma bibliotecarului, 2003), a inceput-o la Iasi, iar buna parte din nuvela aceasta se petrece la Iasi.

Intre timp, Gelich a ajuns la a treia carte. In 2006 i-a aparut romanul Chlor (editura Droschl din Graz), bine primit de critica si tradus si in franceza, iar de curind a vazut lumina tiparului Der afrikanische Freund (Prietenul african), la editura germana Wallstein (Göttingen), aparitia noii carti fiind precedata de publicarea acestui roman in foileton in renumitul cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung, chestiune care, cum am aflat de la autor, inseamna "inainte de toate o atentie sporita dinspre mass media, astfel incit jurnalistii, care altfel te-ar trece cu vederea pentru ca esti un peste mic, sint aproape obligati sa se uite la cartea ta".

Nu stiu daca cineva de la Primaria Iasi s-a gindit pina acum la crearea unui asemenea post de "scriitor al orasului" – tind sa cred ca mai degraba nu -, dar pentru astfel de lucruri nu e niciodata prea tirziu. Altfel, ideea de capitala culturala europeana aruncata la un moment dat "pe piata" de catre edilii orasului (in frunte cu primarul Gheorghe Nichita) ar putea sa capete consistenta incepind exact cu o asemenea bursa de rezidenta pentru scriitori din Uniunea Europeana – evident, de preferinta din tari cu limbi de circulatie si cu vizibilitate sporita. Pe de alta parte, ce poti sa astepti de la Primaria Iasi, de vreme ce n-a fost in stare sa organizeze din timp si cu folos national si transnational aniversarea a 600 de ani de la atestarea documentara a urbei?

P.S. Apropo de Sibiu, de-acum fosta capitala culturala europeana: ar cam trebui sa mearga si sa vada toti edilii orasului ce s-a facut la Sibiu si mai ales ce se face in continuare: daca cineva crede ca de acum, gata, 2007 a fost, renovarile, restaurarile, refacerea completa a strazilor etc. s-au oprit, sa afle ca se-nseala!