Loc de intors

Profetia lui Brucan, cum ca ne-or trebui 20 de ani de tranzitie de la socialism la capitalism, e contrazisa de realitatea imediata: dupa 20 de ani, ne-am intors aproape de unde am plecat. Mamaliga sta gata sa explodeze. Ba a si explodat zilele trecute, scotind in strada nu doar – cum te-ai astepta – clasa nemuncitoare (intrucit nu mai are unde munci), taranimea decooperativizata si pauperizata, "patura" ginditoare si educatoare (profesorimea, adica), brat la brat cu functionarimea rozatoare de acte si paraacte, ci si (aici e aici!) pe bravii nostri politisti si jandarmi, altfel zis, ciinii de paza ai statului de drept si ai cetateanului de rind. De obicei, acestia din urma insoteau coloanele de demonstranti ce, in vremea Stejarului de la Scornicetoricesti, isi exaltau "stima si mindria", iar in timpurile din urma, doar minia fata de blinzii si bunii iliesti, constantinesti, basesti si tot neamul lor. Mai dedemult, bine dresati si vigilenti se dovedeau dumnealor "in apararea valorilor democratiei", mai ales in prinderea si pedepsirea celor ce atentau la "bunurile intregului popor", cum ar fi un sac de cartofi fur-luat de un cooperatist de pe tarlaua tot de el lucrata… Boxeri dibaci, bateau in draci, fara a lasa urme penalizabile. Erau ei nemultumiti de "orinduirea cea crunta si nedreapta" a Gheorghiului-Dejesc ori a Ceausescului-Personalicesc? Ar fi latrat ei vreodata: "Iesi afara / javra ordinara!" catre Conducatorul Iubit, chiar daca nu-l iubeau totalmente si imediatamente? Or, mai degraba, s-ar fi facut pres, covor rosu in fata acelora, sa poata a-si lua elanul "spre comunism, in zbor". Ne putem imagina ca si pe atunci aveau nemultumiri si frustrari, li se mai taia din ratie, erau trimisi la munci agricole, bagati la inaintare in caz de inundatii, cutremure, incendii. Si executau totul, tacind milc.

Cind cu revolutia decemvrista, i-ati vazut, cumva, in strada, scandind "Ole,ole / Ceausescu nu mai e!"? Ci s-au pitit ca porcu’n papusoi, asteptind sa treaca furtuna, sa vada de partea cui se-nclina balanta, spre a se lipi de invingatori. Pe urma, si-au schimbat doar chipiul, devenind din militieni, politisti, aparatori ai ordinii publice si ai bla-bla-bla… Astazi, cuprinsi subit de "o ura-ne-mpacata", isi arunca cu scirba cascheta in ograda prezidentiala, proferind injuriile ce ii caracterizeaza. Intr-un fel, e bine: sa auda si urechile ministeriale, prezidentiale, ceea ce cetateanul de rind aude, in orice imprejurare,/ la munte sau la mare (sau la cimpie) din partea "organului", oricind acestuia i se pare c-ai incalcat legea. Care lege, pentru dumnealor, e cit se poate de laxa. N-aveau aprobare sa mitingheze la Cotroceni? Si-au luat-o, cu de la sinele lor putere. Tot asa, cind te opresc pe strada, ca sa-ti caute pricina. Un exemplu, dintre multele: cu vreo doua saptamini in urma, am vazut, la o televiziune locala, o emisiune despre lege si… incalcarea ei. Intre altele, un tinar povestea cum a fost amendat de un organ cu chipiu intrucit, pe strada fiind, spunea un banc cu… politisti. Si – ghinioniliescu: exact atunci a trecut pe acolo un politist si a auzit poanta, emisa in hohotul de ris al anturajului. Organu’ s-a simtit adinc lezat, pe loc l-a legitimat si l-a amendat pe emitentul bancului. Pentru ce credeti? Pentru tulburarea ordinii publice si afront adus reprezentantului legii!

Dar ce se intimpla cind reprezentanti (vorba vine) ai legii afronteaza cetateanul prim (nu turmentat) al statului, precum si insemnele nationale ori profesionale? Se intimpla ca presedintele se supara rau si-i matraseste de pe linga el…, trimitindu-i in slujba cetateanului. Retorica (iritata) – ce nu tinu, ca minunile, decit trei zile – si limba de lemn cit incape, mai ales in felierea recalcitrantilor ("o parte a…") si in incercarea de a le recistiga increderea si recapta bunavointa, prin laudele aduse abnegatiei dovedite de poli/jandarmi in imprejurari limita, cum fura estivalele inundatii. Ce vreti proba mai mare de "dictator": noi il injuram, iar dumnealui ne multumeste! Doar pentru asta, si ar trebui suspendat. Cireasa pe tortulet – si urmare a unor torturi prezidentiale imposibil de suportat, dupa cazul de les-majestate politista – ministrul de resort si de raport isi dadu demisia de onoare, gest de care „dictatorul" e suta-n suta vinovat. Pilat din Ponta deja se spala pe miini, spre a prelua functia de prim-ministru, iar Crinul din Vale tine discursuri prezidentiale in fata oglinzii: "E groasa, fratilor!".

In ceea ce ma priveste, ca simplu cetatean care stie ca, pina la Dumnezeu, te maninca sfintii, nu cred ca o sa am curajul, de ma inoportuneaza vreun politist, sa-i declam, verde-n fata: "Iesi afara,/ javra ordinara!". Dar sint sigur ca s-a deschis olecuta cutia Pandorei la ordinarii, si multi o vor face. Totusi, cu riscul de a fi amendat, nu pot a nu reitera, pour la bonne bouche, un banculet: Un turist pe Transfagarasan. La un moment dat e ajuns din urma de o masina a politiei, care mergea cu spatele inainte. Se saluta ei, turistul si politistii, ca niste oameni civilizati: "Buna ziua!". "Buna ziua!". Cind politistii dadura sa plece, turistul nu-si putu stapini curiozitatea si-i intreba: "Nu va suparati, da’ de ce mergeti cu spatele?!". "Pai, raspunse cel mai mare-n grad dintre politisti, ne-am gindit ca, acolo sus, n-o sa avem loc de intors… Daca doriti, se oferi el, amabil, va putem duce noi pina sus…".  "O, nu, multumesc, raspunse turistul. Eu sint turist si stiti vorba ceea: calatorului ii sade bine cu drumul…". "O zi buna, atunci!", ii ura politistul. "O zi buna si dumneavoastra!", le ura turistul. Dupa citeva ore, se intilnira din nou. Acum, masina politiei cobora in marsarier. "Bine, am inteles: ati urcat cu spatele intrucit va era teama ca n-o sa gasiti loc de intors. Dar de ce coboriti tot cu spatele ?!", se minuna turistul. "Pai, am gasit loc de-ntors…".

Oare or gasi aia de-au dat cu cascheta de pamint loc de intors ?  Ca presedintele deja a intors-o… ca pe Transfagarasan.