Mic dictionar mediatic-roman

Maltratarea limbii romane este un fenomen tot mai vizibil in ultimii ani. Cauzele sint mai multe si nu avem cum le analiza aici. Cu siguranta, insa, mass-media joaca un rol foarte important, daca nu adesea decisiv, in acest proces de stilcire a limbii romane, prin simplul fapt ca televiziunea, radioul si presa scrisa dau tonul, fac sa circule formularile gresite sau aberante, raspindesc cliseele, cuvintele passe-partout, legitimeaza eroarea si o transforma in norma. Nu o data sintem nevoiti sa „traducem" mental (pentru a o intelege) cutare fraza din limbajul mediatic in limba romana. Acest „mic dictionar" incearca sa semnaleze citeva din situatiile cele mai flagrante.
ACEST, ACEASTA.  O stafie bintuie prin (mai ales) presa scrisa romaneasca, stafia lui acest, aceasta. Crezind ca evita repetitiile si temindu-se – din ratiuni necunoscute – de pronumele el, ea, ziaristii uzeaza si abuzeaza de acest, aceasta, creind confuzii mari si de un – involuntar – haz enorm. Voi da mai intii un exemplu pe care l-am „confectionat" eu insumi: „Barbatul a injunghiat-o pe femeie cu un cutit. Acesta a luat-o apoi la fuga cit il tineau picioarele". In limba romana, acesta se refera la cutit; in limba mediatica acesta trimite la „barbatul", dar asta stiu doar cei care au invatat limba mediatica. Voi reproduce acum doua exemple autentice, culese din presa: „Victor Ponta a venit insotit de Daciana Sirbu, presa de scandal birfind ca intre cei doi ar fi o relatie. Aceasta a preferat sa ocupe un loc mai in spate, separat de Ponta"; „La inceputul anului, Mihail Hirdau a fost la un pas de a revolutiona Codul Penal. Acesta a lansat ideea ca simplul fapt de a oferi sandviciul unui coleg de banca, in schimbul caietului de teme, reprezinta un act de coruptie". Vedeti ce idei nastrusnice lanseaza Codul Penal?
ALÍBI – cu accentul pus pe primul i , si nu pe al doilea, asa cum ar fi normal, intrucit cuvintul ne vine din franceza. Dar boala e mult mai grava: nenumarate cuvinte, unele neaos romanesti, sint pronuntate (la Radio si la TV) cu accentele puse aiurea. Citeva exemple: edítor, infráctor, cártel, profit maxím (ca in celebrul cintec: „Sa mergem la Maxim, sa ne distram putin"), racíle, ba chiar si birlog, cu accent pe prima silaba (am auzit spunindu-se „bírlog terorist").
ANTAMARE – din frantuzescul „entamer" – „ a taia", „a strapunge", „a incepe", „a porni (ceva)". Desi nu va avea gloria cuvintului implementare, lansat dupa 1990, cuvintul antamare a ajuns sa fie folosit in contexte cel putin ciudate.
Citez dintr-un cotidian central: „Tariceanu a gasit resurse pentru antamarea bunavointei populare". Fraza ramasa, si dupa o analiza atenta, profund obscura.
BRAND – din engleza: brand – marca, imagine de marca, nume de marca. Cuvintul e acum omniprezent. Raspindite sint si derivatele branding, rebranding ba chiar si brenduiala, brenduire. Exceptionala este performanta unui mare ziar central care a titrat acum citeva zile: „Pomana porcului devine brand european".
C.V. – din latinescul curriculum vitae. E pronuntat, englezeste, „si vi". Greu de explicat de ce nu s-a impus romanescul „ce ve". In definitiv, spunem „vece", pentru W.C., tot din engleza, dar nu pronuntam englezeste.
CA SI – in romaneste „ca", „in calitate de", „in ipostaza de". Nu s-a descoperit inca nici un vaccin pentru a stavili epidemia lui ca si. Sa admitem ca nu e frumos sa spunem „ca conducator" sau „ca catalizator" (avem insa variantele, elegante, „in calitate de conducator" si „drept catalizator"). Dar ca si este prezent oriunde: „ca si presedinte", „ca si ministru", „ca si frizer", „ca si profesoara" etc.
DESCONSPIRARE pentru deconspirare. Varianta gresita desconspirare a facut furori in perioada cind s-a discutat, intens, despre deconspirarea informatorilor Securitatii. Acum, potolindu-se lucrurile, si cuvintul e folosit mai rar.
GRIZONAT, GRIZONANT – obiect de disputa, intr-o memorabila emisiune TV cu Emil Hurezeanu si Cristian Tudor Popescu: cum e corect, grizonat sau grizonant? Ca sa nu-l supar (din nou) pe C.T. Popescu, nu voi spune care e raspunsul corect. In schimb, ca sa vedeti cit de complexa e chestiunea, voi cita dintr-o cronica sportiva, aparuta prin septembrie a.c.: „Deceptia zilei este, insa, Inter Milano, campioana de birou a Italiei, intarita cu jucatori ca Ibrahimovici si Vieira (…). Daca mai spunem ca ultimul a fost eliminat pentru doua faulturi stupide, intarim situatia grizonanta din imperiul lui Moratti".
LOCATIE – pentru loc, adresa, spatiu, casa, pajiste, padure s.a.m.d. Cuvint care a patruns puternic si decisiv in limba mediatica. Nimic, pare-se, nu-l poate opri. Totul e locatie, de la birourile unde filmeaza o echipa cinematografica pina la hoteluri, amplasamente, statiuni balneare etc. Un americanism care face ravagii.
PROVOCARE – in romaneste „pariu", „proiect ambitios, nu lipsit de riscuri". Totul e provocare: sa urci la sase mii de metri inaltime, sa-ti iei bacalaureatul, sa te insori, sa divortezi, sa deschizi o afacere, sa te arunci cu parasuta din avion, sa scrii o carte etc. Dar cea mai redutabila provocare pentru femeile tinere si foarte tinere (de preferat eleve de liceu) este sa pozeze, goale, pentru revista Playboy.
STATUS QUO – pentru latinescul status quo. E posibil ca folosirea incorecta a expresiei sa se datoreze si numelui (Status Quo), nefericit ales, al unei cunoscute formatii rock. Raspindita e, chiar in mediile universitare, formularea gresita: magna cum laudae pentru magna cum laude.
Mult e dulce si frumoasa limba ce-o stilcim.